Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
Internetul şi bullyingul, pericole pentru copii
Inspectoratul General al Poliţiei Române atrage atenţia asupra pericolelor care îi pândesc pe copii atunci când navighează nesupravegheaţi pe internet, dar şi cu privire la fenomenul de bullying, adică agresiunile fizice și psihice asupra elevilor. Zilele trecute au fost depuse la Senat mai multe propuneri de lege care să combată fenomenul bullyingului.
Fenomenul bullying, dar și siguranţa pe internet au fost principalele teme abordate de reprezentanții Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR), cu ocazia debutului Săptămânii Prevenirii Criminalităţii. Elevi din mai multe școli au aflat de la polițiști mai multe informații despre cum să folosească într-un mod sigur internetul, dar și despre fenomenul violenței psihice și fizice denumit bullying. Temele abordate pornesc de la un studiu realizat de Poliție, ce arată frecvența ridicată a celor două probleme.
„Am constatat că sunt foarte mulţi copii care ne spun că părinţii lor nu ştiu ce fac ei pe internet, nu le cunosc prietenii din mediul virtual. Mulţi au spus că nu vorbesc cu părinţii pentru că nu i-ar interesa, părinţii sunt foarte ocupaţi. Încercăm să-i determinăm pe părinţi măcar o jumătate de oră seara să îşi întrebe copiii ce au făcut în ziua respectivă. Bullyingul este tot o problemă pe care o studiem şi nu vrem să devină un fenomen. Nu avem o denumire în Codul penal a infracţiunii de bullying, este de fapt un cumul de infracţiuni, ameninţare, şantaj, jigniri, vătămare corporală. Prioritatea noastră este să avem grijă ca victima să nu devină un agresor”, a declarat comisarul-şef Ramona Dabija, director la Institutul de Cercetare şi Prevenire a Criminalităţii din cadrul Poliţiei Române.
Conform unui studiu al IGPR, peste 18% din elevi susţin că părinţii lor doar cred că ştiu cu ce se ocupă ei pe internet, dar în realitate nu ştiu chiar tot, în timp ce alţi peste 13% declară că părinţii lor nu ştiu mai nimic despre ce fac în mediul online.
Peste 78% din elevii chestionaţi au un cont pe cel puţin o reţea de socializare, iar aproximativ 47% din ei şi-au selectat prietenii din mediul online din rândul persoanelor pe care le cunoşteau iniţial în realitate.
Statistica mai arată că peste 50% din elevi au acceptat să se împrietenească online cu persoane pe care nu le cunoşteau în realitate, iar 38% din participanţii la studiu declară că jumătate din prietenii din mediul online nu le sunt cunoscuţi.
„Cele mai frecvente cazuri de bullying apar la şcoală. Victimele sunt de regulă copii care pot fi vulnerabili, fie că au o anumită structură fizică sau o anumită inferioritate sau dintr-o anumită etnie sau cultură”, a declarat pentru Mediafax psihoterapeutul Anda Păcurar, supervizor în cadrul Telefonul Copilului.
Specialiștii au identificat și o serie de probleme în ceea ce privește pericolele la care sunt expuși copiii atunci când navighează pe internet. Având în vedere că numeroși părinți nu știu sau doar cred că știu cu ce se ocupă copiii lor pe internet, mulți ajung să devină victime ale unor persoane rău intenționate. Pentru a preîntâmpina furtul de date, de fotografii sau pentru eliminarea altor pericole, specialiștii recomandă în primul rând părinților să fie mai atenți cu copiii lor și să petreacă mai mult timp cu ei. De asemenea, sunt sfătuiți să urmărească paginile de internet accesate și să le explice de ce nu este bine să acceseze anumite pagini. În plus, când vine vorba de aplicațiile pentru telefoane mobile, este bine ca ele să fie descărcate doar din magazinele puse la dispoziție de dezvoltatorii de softuri de telefoane.
Având în vedere frecvența crescută a cazurilor de bullying, zilele trecute au fost depuse la Senat o serie de modificări legislative care incriminează acest fenomen. Propunerile legislative au ca obiect modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 şi a Legii privind Codul muncii nr. 53/2003 pentru a defini, a preveni şi a interzice violenţa psihologică - bullyingul - în spaţiile destinate educaţiei, formării profesionale şi muncii. De asemenea, modificarea Legii educaţiei prevede şi posibilitatea ca aceia implicaţi în acţiuni de bullying - atât agresorii, cât şi victimele - să beneficieze de asistenţă şi evaluare psihologică.