Roma se alătură capitalelor europene care au redus drastic limita de viteză - Londra, Bruxelles, Paris şi Helsinki -, forţându-i pe şoferii italieni, cunoscuţi pentru un stil de condus rapid, să reducă viteza
Politico: Nu mai există cale de întoarcere pentru Europa
Săptămâna trecută a fost una seismică pentru politica mondială. Mai multe declarații, postări și amenințări ale președintelui american Donald Trump că va prelua Groenlanda au forțat Uniunea Europeană să riposteze. Reuniți joi seară târziu într-o întâlnire informală convocată de urgență la Bruxelles, liderii blocului comunitar au fost de acord că Europa trebuie să se descurce singură, a scris Politico Europe, citând surse diplomatice.
Chiar dacă summitul s-a dovedit a fi mult mai puțin dramatic - deoarece președintele SUA făcuse un pas înapoi cu 24 de ore mai devreme -, realizarea că Europa a trecut Rubiconul post-1945 a fost cu atât mai remarcabilă, arată o analiză Politico.ue. „Trebuie să lucrăm ca o Europă independentă”, le-a spus reporterilor președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la finalul reuniunii de cinci ore.
Spre deosebire de recentele summituri UE, nu au existat tirade, certuri sau decizii de luat. A fost o reuniune care a semnalat o înțelegere tacită - potrivit a patru diplomați UE și unui oficial, familiarizați cu discuțiile - că există o ruptură decisivă între vechea ordine și cea nouă. Deși schimbarea de mentalitate către autonomie există de ani buni - de când Trump a ajuns pentru prima dată la Casa Albă în 2017 -, amenințările sale fără precedent privind Groenlanda au acționat ca un avertisment brusc, forțând liderii să ia măsuri de neconceput acum câteva luni.
„Acesta este momentul Rubiconului. Este terapie prin șoc. Europa nu poate reveni la felul în care era înainte”, a spus pentru Politico un diplomat sub protecția anonimatului. Cum va arăta exact noua direcție rămâne de văzut, însă există indicii în răspunsul dat la criza Groenlandei: suspendarea acordului comercial UE-SUA, trimiterea de trupe în Groenlanda, amenințarea cu represalii comerciale. Între ei, și apoi public, liderii au subliniat că răspunsul rapid și unitar din această lună nu poate fi unul izolat, ci trebuie să definească abordarea blocului în aproape toate domeniile.
O trăsătură-cheie a noii Europe este unitatea, care nu a existat până acum. Țările estice, care se simt dependente de susținerea militară a SUA, s-au menținut mult timp în tabăra Washingtonului, spre deosebire de state precum Franța, care vor „autonomia strategică” a Europei. Situația s-a schimbat. Chiar și Polonia, unul dintre cei mai fermi susținători ai SUA, a ieșit din zona sa de confort, notează Politico. „Am respectat și am acceptat întotdeauna leadershipul american”, a spus premierul Donald Tusk, care a arătat deschidere inclusiv pentru utilizarea de represalii comerciale. „Dar ceea ce avem nevoie astăzi este încredere și respect între partenerii noștri de aici, nu dominație și nu coerciție.”
„Această (criză a Groenlandei) a fost un test. Am învățat lecția”, a declarat un alt diplomat pentru Politico. (C.Z.)


