Producţie slabă la fructe româneşti de toamnă

Specialiştii avertizează că în această toamnă prețul fructelor româneşti la tarabă va fi mai mare comparativ cu toamna trecută chiar și cu 30%, pentru că producția este mică. Condiţiile meteo nefavorabile din primăvară, dar şi din vară, au compromis în multe locuri livezile de pruni şi meri.

Valul de temperaturi scăzute înregistrate în luna aprilie a redus drastic producţia de fructe româneşti. Vremea capricioasă a distrus în multe locuri producţia de mere şi prune, aşa că preţurile pot fi chiar şi cu 30% mai mari. Specialiștii de la sta­țiunea pomicolă din Istriţa, Buzău, vorbesc deja despre o pro­ducție de prune la nici jumătate față de anul trecut, deoarece pomii fructiferi nu şi-au mai putut reveni după valul de frig din primăvară. „Efectele temperaturilor scăzute se văd abia acum, prin producţia care se va obţine, suntem abia la 30-35% din producția de anul trecut”, afirmă Petre Grivu, directorul Staţiunii de Cercetare Pomicolă Istriţa, la un post televizat.

Pomii au fost afectaţi şi de valurile de căldură care au provocat secetă pedologică, ceea ce înseamnă o scădere a rezervei de apă din sol la minim, şi nici irigarea intensivă nu a mai putut salva recolta. Iar dacă dintr-o livadă ajunsă la maturitate, producţia anuală era de minimum 35 de kilograme pe pom, anul acesta, din cauza condiţiilor meteo nefavorabile din primăvară, dar şi din vară, sunt pomi care nu dau nici măcar 5 kilograme. În tot județul Buzău, producția de fructe abia dacă va ajunge la o treime față de anul trecut.

Și specialiștii de la Institutul Pomicol din Mărăcineni, Argeș, vorbesc despre un an dezastruos. Ei spun că, în ultimii ani, pomii înverzesc mai devreme decât în trecut, dar apoi se întâmplă să apară şi câte un val de frig care strică florile şi afectează serios producţia de fructe. „Temperaturile foarte coborâte de ­­­- 4 grade sunt absolut letale pentru această fenofază, deci procentul de pierderi este de sută la sută”, declară cercetătorul Emilian Chiţu. „Ne aşteptam la 15 tone anul acesta, dar acum cred că obţinem 5 tone la hectar”, adaugă Mihail Coman, directorul Institutului de Cercetare pentru Pomicultură din Mărăcineni. Prunele uscate de la Leleasca, atestate ca produs tradiţional din judeţul Olt, sunt şi ele pe cale de dispariţie, deoarece recolta este la un sfert faţă de anii trecuţi. „Vom usca prune din soiul Stanley pentru că acesta s-a făcut. Dacă anii trecuţi uscam prune undeva în jur de 2-3 săptămâni, anul acesta vom usca la 6-7 zile, pentru că nu avem materie primă”, susține producătorul Mădălina Stancu. „Am uscat patru cuptoare, ăsta e al cincilea. Vrem să le uscăm pe toate şi să le vindem, dar preţul este foarte mic, 5 lei, iar în piaţă, 10-12 lei”, a spus agricultoarea Elisabeta Nițu, la un post televizat.
Guvernanţii promit că din această toamnă vor ajuta la promovarea fructelor şi legumelor româneşti. „Noi avem programul acesta de preluare a legumelor, a fructelor, să le luăm chiar de la poarta producătorului”, a declarat Petre Daea, ministrul agriculturii. Statul ar putea prelua, direct de la poarta fermelor, produsele agricole pentru ca marfa să ajungă apoi din depozitele construite de stat la export sau pe rafturile marilor magazine, potrivit autorităţilor.

În perioada verii, peste trei sferturi din produsele existente în magazine sunt româneşti, în timp ce iarna importurile ajung şi la 80%. Producţia de fructe din livezile româneşti a crescut anul trecut cu 0,4%, la 675.000 tone, în timp ce suprafața a scăzut cu 0,7%, la 138.000 de hectare.