Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Studiu despre originea cartofului

Studiu despre originea cartofului

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Actualitate socială
Un articol de: Cristina Zamfirescu - 12 August 2025

Încrucişarea dintre tomate şi anumite specii de cartofi a dat naştere cartofilor din ziua de azi, potrivit un studiu publicat la 31 iulie în revista ştiinţifică Cell, informează AFP. Originea cartofului îi intrigă de mult timp pe oamenii de ştiinţă. Cercetătorii dintr-o echipă internaţională par să fi descifrat secretul prin studierea a 450 de genomuri de cartofi cultivaţi şi a 56 de specii de cartofi sălbatici, a explicat autorul principal al studiului, Zhiyang Zhang, de la Institutul de Genomică Agricolă din Shenzhen, China.

Potrivit cercetării, patrimoniul genetic al cartofilor moderni provine din două specii ancestrale. Pe de o parte, 60% din genomul lor provine din Etuberosum, un grup de trei specii din Chile care seamănă cu plantele moderne de cartofi, dar fără tubercul, partea din cartof pe care o mâncăm. De cealaltă parte, 40% din genom provine de la tomate - acelaşi procent fiind înregistrat pentru toţi cartofii, fie ei sălbatici sau cultivaţi. „Acest lucru indică în mod clar că este vorba mai degrabă despre o hibridizare veche decât despre diverse schimburi genetice ulterioare”, a declarat Sandra Knapp, botanistă la Muzeul de Istorie Naturală din Marea Britanie.

Un alt coautor, Loren Rieseberg, profesor la Universitatea British Columbia din Canada, consideră că noul studiu indică o „schimbare profundă” în biologia evoluţiei speciilor. „Acum suntem de acord că rolul hibridizării a fost subestimat”, a adăugat el.