Sinaxar

Sinaxar

Sfinţii Părinți Ioachim şi Ana au primit-o pe Maica Domnului la adânci bătrâneţi, în urma rugăciunilor neîncetate făcute cu multe lacrimi şi cu post. Au crescut-o în frica de Dumnezeu până la vârsta de

Sinaxar

În afară de cununa duminicilor de peste an şi a sărbătorilor Domnului nostru Iisus Hristos, anul bisericesc mai cuprinde şi cununa sărbătorilor Preasfintei Fecioare Maria şi ale sfinţilor. Prima sărbătoare ma

Sinaxar

Părinţii Bisericii spun că ­Înainte-prăznuirea Naşterii Maicii Domnului reprezintă „începutul mântuirii noastre”. Căci, în această zi, pe noi cei ce am călcat poruncile lui Dumnezeu şi am căzut în ad

Sinaxar

La locul ce se cheamă Herotop, aproape de cetatea Colose, în Frigia, era din darul lui Dumnezeu un izvor de apă făcător de minuni, iar cei ce mergeau cu credinţă la acest izvor primeau tămăduiri pentru orice

Sinaxar

Sfântul Proroc Zaharia era preot la Templul din Ierusalim, pe când la Roma era împărat Cezar Augustus (63 î.Hr. - 14 d.Hr.), iar în Ţara Sfântă domnea Irod cel Mare. Zaharia preotul avea o soţie ce se numea

Sinaxar

Sfântul Sfinţit Mucenic Vavila (†252) a fost, după Sfântul Ignatie, cel mai vestit din vechii arhipăstori ai Antiohiei celei mari. El a păstorit cu râvnă Biserica lui Hristos timp de 13 ani şi a trăit sub

Sinaxar

Sfântul Antim a fost Episcop al Nicomidiei între anii 284 şi 303, trăind pe vremea cumplitei prigoane împotriva creştinilor, pe timpul împăraţilor Diocleţian şi Maximian. La începutul persecuţiei a stat în

Sinaxar

Pe vremea împăratului Aurelian (270-275), în cetatea Gangra, trăia un bărbat Teodot şi soţia sa Rufina. Aceştia, fiind creştini, au fost trimişi în Cezareea Capadociei la dregătorul Faust şi au fost

Sinaxar

În fiecare an pe 1 septembrie, Biserica Ortodoxă face pomenirea Sfântului Cuvios Dionisie Exiguul. Cuviosul Dionisie s-a născut în Sciţia Mică, Dobrogea de astăzi, din părinţi binecredincioşi, în jurul anului 460. A primit învăţătura duhovnicească în şcolile şi mănăstirile dobrogene, având ca îndrumător pe călugării sciţi şi pe Episcopul Petru al Tomisului. A călătorit în Răsărit, iar în anul 496 a ajuns la Roma, chemat de papa Ghelasie, care căuta traducători din limba greacă în limba latină. Întrucât avea cunoştinţe de astronomie, el a propus ca numărarea anilor să se facă de la Naşterea Mântuitorului Iisus Hristos, şi nu de la întemeierea Romei sau în vreun alt fel, cum se făcea până atunci. S-a mutat la Domnul într-o mănăstire din Calabria, în anul 545. Canonizarea sa a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în şedinţa din 8-9 iulie 2008. „Ca o rază strălucitoare ce luminează toată lumea te-ai arătat, Sfinte Cuvioase Dionisie, cel ce ai socotit curgerea timpului după Nașterea lui Hristos și ai făcut cunoscute rânduielile Sfinților Părinți. Pentru aceasta îți cântăm cu bucurie: Slavă Celui ce ți-a dat ție înțelepciune; Slavă Celui ce te-a binecuvântat pe tine; Slavă Celui ce lucrează prin tine sfințirea vieții noastre” (Troparul - Glasul 1).

Sinaxar

În această zi pomenim punerea în raclă a cinstitului brâu al Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. Încă din vechime, creştinii au arătat evlavie pentru lucrurile care au aparţinut Mântuitorului Iisus Hristos,

Sinaxar

Sfântul Ierarh Varlaam, Mitropolitul Moldovei (†1657), s-a născut în jurul anului 1590 în Moldova. Numele său de botez a fost Vasile. De tânăr s-a călugărit la Schitul Zosin din valea Secu, unde a şi deprins

Sinaxar

Contemporan cu Mântuitorul Iisus Hristos, Sfântul Proroc Ioan Botezătorul a fost mergător înaintea Domnului şi cel care i-a pregătit calea. Sfântul Ioan Botezătorul a murit de moarte mucenicească, din cauza fărădelegilor lui Irod Antipa (mort în anul 39), fiul lui Irod cel Mare, cel care i-a ucis pe pruncii din Betleem. Regele Irod Antipa, aprins fiind de patima desfrânării, a luat de nevastă pe soţia fratelui său, Filip, făcându-se astfel răpitor, desfrânat şi amestecător de sânge. Pentru aceasta, Sfântul Ioan Botezătorul, care era păzitor al Legii lui Dumnezeu şi propovăduitor al pocăinţei, îl mustra pe rege înaintea tuturor. Irod a poruncit ca prorocul să fie întemniţat, dar nu l-a ucis, pentru că se temea de popor şi chiar îl asculta uneori, luând aminte la cuvintele lui. Şi a stat Sfântul Ioan Botezătorul mai multe luni în temniţă, în cetatea Maherus de lângă Marea Moartă. Şi, fiind cercetat de ucenicii săi, Sfântul îi întărea în vestirea lui Mesia, Care venise în lume, trimiţându-i să-L vadă şi să-L asculte, după cum se arată în Sfintele Evanghelii. Fiind ziua de naştere a lui Irod, regele s-a îmbătat şi după dansul fiicei Irodiadei, Salomeea, i-a promis acesteia că-i va îndeplini orice dorinţă. Sfătuindu-se Salomeea cu mama ei, a cerut de la Irod să-i taie capul Sfântului Ioan. Şi astfel, Sfântul Proroc Ioan Botezătorul a trecut la cele veşnice, la porunca unui rege împătimit şi a unei femei nelegiuite. El a apărat întreaga sa viaţă Legea lui Dumnezeu şi s-a învrednicit de cununi în cereasca Împărăţie a lui Hristos.

Sinaxar

Sfântul Cuvios Moise a fost etiopian de neam, avea tenul de culoare închisă şi slujea ca rob unui oarecare dregător. Pentru că avea o fire rea şi pentru viaţa sa tâlhărească, dregătorul său l-a eliberat

Sinaxar

Cuviosul Pimen (†454) era egiptean de neam şi a trăit în pus­tia Egiptului în vremea împăratului Teodosie al II-lea cel Tânăr (408-450). Împreună cu cei şapte fraţi ai săi, a luat drumul pustiei,

Sinaxar

Mucenicul Adrian şi soţia sa Natalia erau din cetatea Nicomidiei şi au pătimit în zilele împăratului Maximian (286-305). Când a ajuns în Nicomidia, împăratul s-a închinat la zei și a poruncit ca toţi cei ca

Sinaxar

Sfântul Bartolomeu a fost unul din cei doisprezece Apostoli ai Mântuitorului Iisus Hristos. El a propovăduit Evanghelia în Siria, împreună cu Sfântul Apostol Filip, iar apoi a propovăduit singur. În Asia Mică

Sinaxar

Sfântul Eutihie provenea, conform Tradiţiei bisericeşti, din Sevastia Palestinei. Auzind el de propovăduirea Evangheliei lui Hristos, şi-a lăsat părinţii şi rudele şi s-a apropiat de ucenicul cel iubit al lui

Sinaxar

Sfântul Mucenic Lup a trăit pe vremea împăratului Aurelian (270-275), în cetatea Nove (Novae, astăzi Sviştov, în Bulgaria), în provincia romană Dacia Ripensis. Era sclav şi avea o viaţă grea, dar de dragul

Sinaxar

Astăzi îi pomenim pe Sfinţii Mucenici Agatonic, Zotic, Zenon, Teoprepie, Achindin, Severian şi cei împreună cu ei care au pătimit în vremea împăratului Maximian (286-305) şi a dregătorului Evtolmie, trimis la

Sinaxar

Sfântul Tadeu a fost unul dintre cei 70 de Apostoli ai Mântuitorului Iisus Hristos, de neam evreu, din cetatea Edessa. El era un bun cunoscător al Legii Vechi. După Tradiţia Bisericii, acest sfânt, Tadeu, este

Sinaxar

Sfântul Proroc Samuel a trăit cu o mie de ani înainte de întruparea Domnului nostru Iisus Hristos, atunci când poporul evreu era cârmuit de judecători. Sfântul Proroc Samuel era fiul lui Elcana şi al

Sinaxar

Sfântul Andrei a trăit pe vremea împăratului roman Maximian (286-305) şi era în armată, având rangul de stratilat, care însemna căpetenie de ostaşi. Năvălind în acea vreme perşii în Siria, căpetenia cea

Sinaxar

Sfinţii Mucenici Flor şi Lavru erau fraţi după trup, iar cu meşteşugul erau sculptori, sub îndrumarea unor sfinţi bărbaţi, anume Proclu şi Maxim, de la care au învăţat nu numai această meserie, ci şi viaţa creştină plăcută lui Dumnezeu. Într-una din zile un oarecare stăpânitor al unei ţări l-a rugat pe dregătorul Iliricului să-i trimită nişte iscusiţi ziditori în piatră, ca să ridice zeilor păgâni o frumoasă capişte. Şi au fost trimişi la stăpânitorul acela Sfinţii Flor şi Lavru, care erau mai pricepuţi decât alţii la lucrul acela. Zidind ei capiştea după porunca primită, preţul pentru osteneală îl împărţeau săracilor, învăţându-i pe aceia şi credinţa în Hristos- Domnul. Iar ei luând puţină hrană petreceau în rugăciune şi postire. Oarecând, cioplind ei în piatră, fiul unui slujitor idolesc s-a apropiat prea mult de Sfinţii Flor şi Lavru şi sărindu-i în ochi o bucăţică dintr-o piatră, l-a vătămat. Strigând el de durere, tatăl său a venit repede şi văzându-i faţa plină de sânge şi ochiul rănit, şi-a rupt hainele de jale. Atunci, slujitorul idolesc a început a-i ocărî pe cei doi, sărind să-i bată, dar a fost oprit de unii oameni, care au mărturisit nevinovăţia sfinţilor. Cei doi fraţi l-au luat pe copil la ei şi i-au spus: „Dacă vei crede din toată inima în Dumnezeul cel propovăduit de noi, ochiul tău se va tămădui îndată”. Şi după ce sfinţii s-au rugat cu lacrimi lui Dumnezeu, au însemnat ochiul copilului cu semnul Sfintei Cruci, iar ochiul îndată s-a făcut întreg şi sănătos. Atunci, atât copilul, cât şi tatăl său, care se numea Memertin, au crezut în Hristos. După aceasta, Sfinţii Flor şi Lavru au mers acolo unde erau pregătiţi idolii şi legându-i cu funii i-au doborât la pământ şi i-au sfărâmat. Auzind acestea, stăpânitorul locului aceluia a poruncit ca Memertin şi fiul său să fie arşi de vii, iar pe Flor şi pe Lavru, bătându-i cumplit, i-a trimis lui Licheon, conducătorul Iliricului. Acela i-a cercetat şi văzând că nu renunţă la credinţa creştină, i-a aruncat într-un puţ adânc şi i-a acoperit cu pământ. Şi aşa au primit Sfinţii Flor şi Lavru cununile muceniciei.

Sinaxar

Sfântul Gheorghe Pelerinul s-a născut în anul 1846, în Șugag (astăzi în județul Alba) din părinți binecredincioși, pe vremea când Transilvania făcea parte din Imperiul Habsburgic. La vârsta de 24 de ani