Daruri pentru monahii români aghioriți oferite de Patriarhul României

Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe ­Române, în perioada 18-25 aprilie 2026, o delegație a Patriarhiei Române s-a deplasat în Sfântul Munte Athos, Grecia, spre a oferi din partea Preafericirii Sale daruri constând în cărți publicate la editurile Patriarhiei Române și alimente neperisabile așe­zămin­telor monahale românești istorice din peninsula aghiorită.

Din delegația Patriarhiei Române au făcut parte pr. Ciprian Ioniță, consilier patriarhal; Răzvan Mihai Clipici, consilier patriarhal; arhid. Gheorghe Cristian Popa, consilier patriarhal; pr. George-Alexandru Lepădatu, consilier patriarhal; pr. Ionuț Badea, consilier patriarhal; pr. Marian Pîrnău, inspector patriarhal.

În cadrul acestei deplasări, doi dintre membrii delegației, arhid. Gheorghe Cristian Popa și Răzvan Mihai Clipici, au plecat în ziua de sâmbătă, 18 aprilie, pe ruta București - Ouranopolis, pentru a putea participa la hramul Sfântului Sfințit Mucenic Ipatie, Episcopul Gangrei, prăznuit la chilia românească care îi poartă numele, de pe teritoriul Mănăstirii Vatoped.

Duminică, 19 aprilie, după o călătorie pe mare de aproximativ 40 de minute, delegația a ajuns la arsanaua (port de mici dimensiuni) Mănăstirii Xenofont. Aici membrii delegației s-au închinat la capul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, apoi au mers spre Chilia „Sfântul Ipatie” de pe teritoriul Mănăstirii Vatoped, unde au fost întâmpinați de părintele stareț, ieroschimonahul Ignatie Bozianu, care i-a primit cu mare bucurie. În biserică s-au închinat la moaștele Sfântului Sfințit Mucenic Ipatie, Episcopul Gangrei, apoi au mers la trapeză pentru a servi masa de prânz.

Spre seară, cei doi consilieri patriarhali au fost preluați cu o mașină de părinții de la Chilia „Sfântul Gheorghe”-Colciu. În această veche chilie vatopedină s-au închinat la moaștele Sfântului Cuvios Dionisie Vatopedinul de la Colciu, care au fost așezate într-o raclă de argint dăruită de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Conform celor relatate de părinții colcioți, această raclă a fost adesea admirată de monahii aghioriți care au venit să se închine la moaștele Sfântului Dionisie.

În ziua următoare, luni, 20 aprilie, spre seară, delegația a participat la privegherea săvârșită în cinstea Sfântului Ipatie la chilia cu același nume. Acolo s-a întâlnit cu Preasfințitul Părinte Macarie, Episcopul ortodox român al Europei de Nord, care a participat la slujba Privegherii.

Programul liturgic în cinstea Sfântului Sfințit Mucenic Ipatie, Episcopul Gangrei, a început la ora 20:30 cu Vecernia Mare unită cu Litia și Utrenia. Rânduiala privegherii de toată noaptea a durat aproximativ 13 ore, fiind săvârșită după tipicul ­athonit. În strana dreaptă au cântat în limba greacă părinții de la Chilia „Sfinții Doctori fără de arginți”, sub coordonarea schimonahului Damaschin Protopsaltul, starețul chiliei de la Nea Skiti, care aparține de Mănăstirea „Sfântul Pavel”, dimpreună cu tineri teologi români, ucenici ai săi. Strana stângă i-a avut în centru pe membrii Grupului psaltic „Sfântul Cuvios Nectarie Protopsaltul”, de la Biserica „Sfântul Grigorie Palama” din București, alături de părinții de la Chilia „Sfântul Ipatie”, conduși de părintele diacon Sabin Preda.

Sfânta Liturghie a fost oficiată la răsăritul soarelui de Preasfințitul Părinte Macarie, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, din care au făcut parte părintele ieroschimonah Pahomie Vatopedinul, delegatul părintelui arhimandrit Efrem, egumenul Mănăstirii Vatoped; părintele ieroschimonah Ignatie Bozianu, starețul Chiliei „Sfântul Ipatie”; părintele ieromonah Teofil Covaci, delegatul părintelui arhimandrit Atanasie Floroiu, starețul Schitului Românesc Prodromu, împreună cu alți stareți și viețuitori din Sfântul Munte Athos. Au participat la slujbă peste 100 de preoți și pelerini veniți din România. La final, Preasfințitul Părinte Episcop Macarie a adresat monahilor aghioriți un cuvânt de binecuvântare și încurajare în lucrarea duhovnicească pe care o desfășoară pentru pelerinii români care vin în Sfântul Munte.

Seara, membrii delegației au vizitat Chilia „Sfânta Ana” de la Karies, unde au fost primiți cu multă căldură duhovnicească de părintele arhimandrit Antipa Skandalakis, starețul chiliei, și de ucenicul său, ieroschimonahul Teodosie. Cu acest prilej, cei doi consilieri patriarhali i-au oferit starețului Antipa darurile din partea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, părintele arătându-și recunoștința pentru vizită și pentru darurile primite. Cu această ocazie, a evocat cu emoție și momentele deosebite la care a fost părtaș anul trecut, la sfințirea Catedralei Naționale. La finalul vizitei, părintele le-a oferit spre închinare membrilor delegației fragmente din moaștele Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina, ale Sfântului Ierarh Ioan Gură de Aur, ale Sfântului Ierarh Nicolae al Mirelor Lichiei, ale Sfintei Ana și ale Sfântului Ierarh Ciprian al Cartaginei.

În ziua de miercuri, 22 aprilie, restul membrilor delegației Patriarhiei Române au intrat în Sfântul Munte, vizitând Schitul Lacu de pe teritoriul Mănăstirii „Sfântul Pavel”. În sinodiconul schitului, de lângă kiriakon (biserica centrală a unui schit idioritmic athonit), delegația a fost întâmpinată de monahul Mihail Bozga, anul acesta dicheul Schitului Lacu, și de alți stareți și vie­țuitori din chiliile schitului. Aici au fost prezentate cărțile oferite în dar de Preafericitul Părinte Daniel. Părinții au mulțumit pentru cărțile ­primite și au anunțat că vor organiza cu fondul de carte donat o nouă bibliotecă pe lângă kiriakon. Apoi, delegația s-a închinat în kiriakonul schitului și a vizitat Chilia „Buna Vestire”.

Apoi, membrii delegației s-au deplasat la Karies, vizitând Mănăstirea Cutlumuș, cea care în secolul al XIV-lea era supranumită „Marea Lavră a Țării Românești”, Schitul „Sfântul Andrei”-Sarai, al Mănăstirii Vatoped, acolo unde s-au închinat la un fragment din fruntea Sfântului Apostol Andrei. Au mers ulterior și la ­Mănăstirea Iviron, închinându-se la icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului „Por­tărița”. Seara, membrii delegației au ajuns la Schitul Românesc Prodromu.

În dimineața zilei de joi, 23 aprilie, membrii delegației s-au întâlnit în sinodicon cu părintele stareț, arhimandritul Atanasie Floroiu, și cu părinții din obștea schitului, unde au fost oferite din partea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, darurile de carte. Cu această ocazie, părintele stareț și-a arătat gratitudinea pentru cărțile primite. În continuare, membrii delegației au vizitat șantierele schitului, constatând amploarea lucrărilor de restaurare și extindere care au loc la Schitul Românesc Prodromu.

După-amiază, a sosit la schit camionul cu cele 8 tone de alimente destinate celor cinci așezăminte monahale istorice românești: Schitul Românesc Prodromu, Schitul Lacu, Chilia „Sfântul Ipatie”, Chilia „Sfântul Gheorghe”-Colciu, Chilia „Sfântul Ioan Botezătorul”-Colciu. Fiecare așezământ a trimis câte o mașină pentru a prelua și transporta produsele primite. Darurile pentru monahii aghioriți au fost aduse în Sfântul Munte cu sprijinul Tipografiei Cărților Bi­sericești, al Societății „Chivotul Mare” a Arhi­episcopiei Bucureștilor și al Federației Filantropia a Patriarhiei Române, care a extins, cu acest prilej, campania „Ajută un bătrân să zâmbească” și către monahii români vârstnici din Sfântul Munte Athos.

Spre seară, membrii delegației au vizitat peștera în care se retrăgea Sfântul Cuvios Atanasie Athonitul, coliba pustnicească a părintelui schimonah Vlasie, un sihastru din Pustia Viglei, care i-a impresionat pe toți cei prezenți cu smerenia și dragostea lui, și Chilia „Sfântul Mina”, locul în care s-a nevoit o vreme Sfântul Cuvios Nectarie Protopsaltul, cei prezenți închinându-se la moaștele Sfântului Mare Mucenic Mina.

Vineri, 24 aprilie, membrii delegației au plecat de la Schitul Românesc Prodromu spre Mănăstirea Vatoped. Pe drum au vizitat Mănăstirea Stavronikita, Mănăstirea Pantocrator, ajungând spre amiază la Mănăstirea Vatoped, unde s-au închinat la brâul Maicii Domnului, la capul Sfântului Ierarh Ioan Gură de Aur, precum și la icoanele făcătoare de minuni din această veche mănăstire. Apoi, s-au îndreptat către chiliile românești de pe teritoriul Mănăstirii Vatoped, care au primit din partea Părintelui Patriarh cărți pentru bibliotecile așezămintelor monahale. Chilia „Sfântul Ipatie”, Chilia „Sfântul Gheorghe”-Colciu și Chilia „Sfântul Ioan Botezătorul”-Colciu au primit în total 870 de cărți, câte 290 de titluri pentru fiecare așezământ.

Delegația Patriarhiei Române a poposit mai întâi la Chilia „Sfântul Ipatie”, una dintre cele mai vechi chilii athonite, care este atestată documentar pentru prima dată la începutul secolului al XI-lea. Această chilie a fost cumpărată de arhimandritul Orest Baldovin în anul 1868, având din acel an viețuire românească neîntreruptă până în prezent. Între cei mai de seamă nevoitori care au viețuit în această chinovie se numără Cuviosul Orest Baldovin, ucenicul Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, și arhimandritul Dometie Trihenea, mare duhovnic și stareț athonit de la mijlocul secolului al XX-lea.

De la Chilia „Sfântul Ipatie”, delegația a vizitat Chilia „Sfinții Trei Ierarhi”, acolo unde, cu mari eforturi, cei trei părinți viețuitori în această chinovie caută să restaureze și să transforme locul într-o chilie reprezentativă pentru românii aghioriți. Cu acest prilej, toți cei prezenți au putut constata condițiile deosebit de modeste în care trăiesc acești părinți.

Apoi, delegația a ajuns la Chilia „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”-Colciu, care a făcut parte dintr-un vechi schit aghiorit, astăzi ruinat. Biserica Chiliei „Sfântul Gheorghe”-Colciu a fost construită în anul 1613. Așezământul monahal a fost achiziționat de români în anul 1897, de atunci existând viețuire românească neîntreruptă în acest lăcaș aghiorit. Între viețuitorii cei mai de seamă care și-au legat numele de această chilie se numără Sfântul Cuvios Dionisie de la Colciu și ieroschimonahul Ghimnazie Ignat, fratele său, mari nevoitori isihaști din a doua parte a secolului al XX-lea.

Ultima oprire unde au fost oferite darurile Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a fost Chilia „Sfântul Ioan Botezătorul”-Colciu, care este locuită de români încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Acest așezământ monahal a devenit cunoscut prin cei doi mari duhovnici care au viețuit în această chinovie, ieroschimonahul Ilie Hulpe și ucenicul său, ieroschimonahul Ioan Guțu.

Sâmbătă, 25 aprilie, delegația Patriarhiei Române a vizitat Mănăstirea „Sfântul Pantelimon”, închinându-se la moaștele Sfântului Cuvios Siluan Athonitul, ale Sfinților Trei Ierarhi, ale Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință, ale Sfântului Cuvios Serafim de Sarov, ale Sfântului Ioan Botezătorul, la piciorul Sfântului Apostol Andrei și la capul Sfântului Apostol și Evanghelist Luca. Apoi, membrii delegației s-au deplasat cu vaporul de la Dafni la Ouranopolis, călătorind înapoi spre București.