„Femeile Mironosițe sunt modele de curaj, credință și evlavie în Biserică”

În Duminica a 3-a după Paşti, 26 aprilie 2026, cunoscută şi sub denumirea de „Duminica Sfintelor Femei Mironosițe”, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a rostit un cuvânt de învățătură în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheor­ghe” din Reședința Patriarhală, în care a tâlcuit pasajul evanghelic rânduit de la Marcu 15, 43-47; 16, 1-8, ce ne arată în esență că Femeile Mironosițe sunt modele de curaj, credință și evlavie în Biserică.

În cuvântul de învățătură, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a arătat că relatările din Evangheliile după Matei și Marcu despre Femeile Mironosițe scot în evidență trei adevăruri despre acestea: „Această duminică, a treia după Paști, a Femeilor Miro­nosițe și a Soborului Sfintelor Femei Românce, ne arată, în Evanghelia ei, trei mari adevăruri privitoare la Femeile Mironosițe. Primul adevăr: evlavia și prețuirea Femeilor Mironosițe față de Iisus s-au arătat mai ales în curajul lor de a merge dis-de-dimineață la mormântul lui Iisus; al doilea adevăr: Femeile Mironosițe au fost cele dintâi ființe umane care au auzit de la înger vestea Învierii lui Iisus și L-au întâlnit pe Iisus Cel înviat pe calea de la mormânt spre casă; al treilea adevăr: Femeile Mironosițe sunt modele de curaj, credință și evlavie în Biserică”.

Preafericirea Sa a subliniat modul în care Femeile Mironosițe s-au făcut dascăli ai tuturor credincioșilor, prin pilda lor de curaj și de devotament față de Mântuitorul Hristos.

„Sfintele Femei Mironosițe sunt dascăli ai Bisericii prin modul lor de a fi credincioase. Această duminică are o semnificație deosebită, întrucât ne arată că în Biserică învățăm credința vie în Iisus Hristos nu numai din învățătura Sfinților Apostoli, care este fundamentală pentru toți creștinii, ci o învățăm și din pilda vieții sfinților. De aceea, în Biserică, pe lângă Sfânta Evanghelie și scrierile Apostolilor, mai citim și viețile sfinților, sau Sinaxarul. (…) Sfinții Părinți ai Bisericii, mai ales Sfântul Ioan Gură de Aur, compară prin contrast curajul Femeilor Mironosițe cu teama prea mare a ucenicilor lui Iisus: «Ele au fost cele dintâi care L-au văzut pe Iisus înviat. Și neamul acesta femeiesc s-a bucurat cel dintâi de vederea bunătăților. Neamul acesta femeiesc a arătat bărbăție. Ucenicii au fugit, dar femeile au rămas. Ai văzut curajul femeilor? Ai văzut dragostea lor? Ai văzut măreția sufletului lor și în fața banilor, și în fața morții? Să imităm, dar, bărbaților, pe femei»”.

De asemenea, Întâistătătorul Bisericii noastre a explicat că Învierea Domnului Iisus Hristos s-a petrecut înainte de sosirea femeilor la mormânt: „Pe când ucenicii lui Iisus, viitorii Apostoli, se aflau adunați și încuiați într-o casă, de frica iudeilor, dis-de-dimineață, la revărsatul zorilor, Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacob și a lui Iosie, numită și Maria lui Cleopa, și Salomeea au cumpărat uleiuri aromate și au mers la mormânt ca să ungă trupul lui Iisus, după tradiția iudeilor. Evanghelia după Sfântul Marcu ne arată că, în sufletul acestor femei, iubirea sau prețuirea față de Hristos era mai tare decât teama de primejdie. (…) Femeile au fost primele care L-au onorat pe Iisus Cel înviat. Apostolii au fost primii care au suferit pentru El. Femeile au vărsat uleiuri aromate, iar Apostolii și-au vărsat sângele lor pentru El, după cum spune un tâlcuitor al Sfintei Evanghelii. Ungerea trupului mort cu uleiuri aromate simboliza, în tradiția iudaică, respectul sau cinstirea acestuia. Mironosițele sunt femei credincioase care L-au admirat și L-au prețuit pe Domnul Iisus Hristos, iar unele dintre ele au văzut răstignirea Lui și au plâns pentru suferințele Lui. De aceea, cu multă duioșie și mult respect, dis-de-dimineață, în ziua cea dintâi a săptămânii, care urma după sâmbătă, au mers la mormântul lui Iisus ca să împlinească lucrarea începută de Iosif din Arimateea și Nicodim, vineri după-amiază, când aceștia au uns cu aloe și cu smirnă trupul lui Iisus înainte de înmormântare. (…) Dis-de- dimineață, Femeile Mironosițe, înfruntând întunericul și teama că se poate întâmpla ceva neprevăzut, întrucât mormântul fusese sigilat și păzit de către ostașii romani, se întrebau între ele: «cine ne va prăvăli piatra de pe mormânt?» Piatra fiind mare și grea, întrebarea lor era firească. Dar Evanghelia după Sfântul Evanghelist Marcu ne spune că îndată ce și-au exprimat această grijă sau preocupare, ridicându-și ele privirea spre locul unde se aflase mormântul, au văzut piatra răsturnată. Pentru că nu era acolo nici un bărbat puternic ca să le dea o mână de ajutor pentru curajul lor și pentru prețuirea lor față de Iisus, un înger al lui Dumnezeu a coborât din cer și a răsturnat piatra de la ușa mormântului. A prăvălit-o nu ca să învieze Iisus, pentru că El înviase deja, nestricând pecețile mormântului, după cum S-a născut din Fecioara Maria fără să-i strice fecioria ei și după cum va intra, în seara zilei Învierii Sale, prin ușile încuiate, acolo unde erau adunați ucenicii, fără să spargă ușile”.

În continuare, Patriarhul României a arătat că Femeile Mironosițe au fost primele vestitoare ale Învierii, prin care bucuria Învierii lui Hristos s-a făcut cunoscută lumii, aducând lumină și nădejde tuturor credincioșilor.

„Femeile Mironosițe sunt apostoli către apostoli, adică trimise de îngeri către cei ce vor fi trimiși de Hristos să predice Evanghelia Sa. Atât prin atitudinea lor plină de evlavie și respect, de prețuire și dragoste pentru Hristos, cât și prin faptul că au crezut în Învierea Lui fără îndoială, fără a mai pune vreo întrebare îngerului, Femeile Mironosițe au devenit apostoli către apostoli sau apostoli ai apostolilor, după cum le-a numit Sfântul Ipolit Romanul: «Este o bună mărturie pe care ne-o arată femeile care au devenit apostoli ai apostolilor, trimise fiind de către Hristos, ele cărora îngerii le-au spus mai înainte: Duceți-vă și spuneți ucenicilor că El va merge în Galileea înainte de voi; acolo Îl veți vedea; pentru ca femeile să devină astfel apostoli și să vindece prin ascultarea lor căderea Evei, celei dintâi, celei vechi». (…) Ele au fost trimise de îngeri către cei ce vor fi trimiși de Iisus Hristos să vestească toată Evanghelia în toată lumea, Evanghelia Învierii Lui, ca fiind temelia învierii de obște”.

La final, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a evidențiat că Sfintele Femei Mironosițe sunt modele pentru femeile de astăzi, prin credința, curajul și dragostea lor față de Hristos: „Femeile Mironosițe au devenit icoana Bisericii vii și mărturisitoare, pline de evlavie față de Hristos și pline de credință. Femeile Mironosițe sunt, pentru Biserică, modele pentru toate femeile credincioase. Împreună cu Maica Domnului, Femeile Mironosițe sunt icoana tuturor femeilor credincioase din Biserică, femei care, de-a lungul istoriei, prin credința, curajul și jertfelnicia lor, au devenit adesea mucenițe sau martire, mărturisind cu prețul vieții lor pe Hristos Cel răstignit și înviat, sau au devenit cuvioase maici, monahii și surori în mănăstiri, ori bune mame creștine în familie, care au dat naștere copiilor și i-au crescut în dreapta credință, binevestind, pline de evlavie, smerenie și hărnicie, în familie, în Biserică și în societate, credința lor în Hristos. Cunoaștem numele unor Femei Mironosițe din Noul Testament, și anume: Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov și a lui Iosif, ori Iosie, numită și Maria lui Cleopa, Salomeea, soția lui Zebedeu, Ioana, soția lui Huza, un ispravnic al regelui Irod, și Suzana, iar sinaxarul sărbătorii de azi le adaugă și pe Maria și Marta, surorile lui Lazăr, care L-au ajutat pe Mântuitorul și pe Sfinții Apostoli în lucrarea lor sfântă de propovăduire a Evangheliei. (…) Așadar, ca femei credincioase, Femeile Mironosițe reprezintă, în același timp, pe mamele, soțiile și fetele din familie, dar și pe maicile și surorile din mănăstiri. Mai mult, ele reprezintă și mulțimea de femei credincioase care veghează la căpătâiul bolnavilor în spitale, mulțimea profesoarelor de religie, mulțimea asistentelor medicale sau asistentelor sociale, mulțimea de femei care lucrează în instituții de educație și cultură și în multe alte domenii de activitate, purtând în sufletul lor și arătând în jurul lor lumina credinței și bucuria Învierii lui Hristos”.

Totodată, Preafericirea Sa a amintit că, în 27 martie 2025, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat instituirea unei sărbători a Soborului Sfintelor Femei Românce, care să fie prăznuită în fiecare an în Duminica a treia după Paști, a Mironosițelor. Sinaxarul acestei noi sărbători se află în Mineiul Sfinților Români, vol. 6.

La final, Patriarhul României a adresat tuturor femeilor creștine felicitări, mulțumiri și calde doriri de sănătate, mântuire și bucurie sfântă.