Săptămâna Sfintelor Pătimiri ale Mântuitorului nostru Iisus Hristos se distinge prin rânduieli liturgice cu totul deosebite. La Catedrala Patriarhală din București, programul liturgic va fi următorul: în Duminica Floriilor, 5 aprilie, începând cu ora 7:00, vor fi săvârșite Miezonoptica, Utrenia și Sfânta Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur. Seara, de la ora 17:00, credincioșii sunt așteptați la prima Denie a Săptămânii Mari, cuvântul de învățătură urmând să fie rostit de pr. prof. univ. dr. Ștefan Buchiu de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București. În
Pelerinajul la cinstitul cap al Sfântului Ioan Gură de Aur s-a încheiat
Astăzi, 16 iulie 2025, la orele prânzului, capul Sfântului Ioan Gură de Aur a părăsit România, încheindu‑se astfel un moment de mare însemnătate duhovnicească pentru Biserica Ortodoxă Română. Cinstitul odor s‑a întors la Mănăstirea Vatoped din Sfântul Munte Athos, acolo unde este păstrat cu evlavie de obștea monahală, în rugăciune neîncetată.
Pe parcursul celor șase zile de pelerinaj neîntrerupt, sfintele moaște ale marelui ierarh și dascăl al lumii au fost așezate spre închinare în Catedrala Patriarhală din București, în cadrul manifestărilor prilejuite de sărbătoarea Aducerii moaștelor Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor (13 iulie).
Evenimentele au debutat vineri, 11 iulie, când o delegație a Mănăstirii Vatoped din Sfântul Munte Athos, condusă de părintele arhimandrit Efrem, starețul obștii monahale, a adus la Catedrala Patriarhală din București capul Sfântului Ioan Gură de Aur. Sfintele moaște au fost întâmpinate cu aleasă evlavie de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu ierarhi, preoți, monahi și o mulțime de credincioși adunați în rugăciune.
Moaștele Sfântului Ierarh Ioan Gură de Aur au fost așezate spre închinare alături de racla cu moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, dar și de moaștele Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina, făcătorul de minuni, și ale Sfinților Împărați Constantin și mama sa, Elena.
Această aducere în România a cinstitului cap al Sfântului Ioan Gură de Aur rămâne un moment de referință în viața liturgică a Bisericii noastre, o mărturie a unității Ortodoxiei și o expresie a comuniunii în rugăciune dintre Biserica Ortodoxă Română și monahismul athonit.



.jpg)
