Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Cultură Tulnicul, instrument muzical străvechi încă utilizat

Tulnicul, instrument muzical străvechi încă utilizat

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Cultură
Un articol de: Ștefania Coșuleanu - 02 August 2022

Centrul de Cultură „Augustin Bena” din Alba adăposteşte Centrul Național al Tulnicului „Avram Iancu”, înființat cu scopul promovării, la nivel național și internațional, a artei tulnicului, ca element de patrimoniu național material și ima­terial. Tulnicul este un instrument muzical străvechi, care face parte din zestrea națională. Cu aproximativ 100 de ani în urmă, în casa fiecărui moț se găsea măcar un tulnic, la care ştia să cânte întreaga familie. Pe vremuri, acesta era folosit ca mijloc de comunicare și instrument pentru interpretarea cântecelor. Şi astăzi, localnicii din satele risipite prin munţi îl folosesc cu acelaşi scop. Pentru cel de-al doilea rol practic al tulnicului, utilizatorul trebuie să ştie atât cântările specifice, care anunţă plecarea la diferite munci şi etapele de lucru, cât şi pe cele destinate unui eveniment major din viaţa omului: naştere, botez, nuntă sau deces. 

Conform obiceiului, transmis din generație în generație, cântările și chemările de tulnic sunt interpretate de o singură tulnicăreasă. Dacă sunt mai multe tulnicărese, ele pot cânta toate același cântec sau pot interpreta pe tonuri cu un singur tulnic solist. Fiecare tulnic are un sunet aparte, care depinde de lungimea tulnicului și de calitatea lemnului din care este construit.

Centrul Național al Tulnicului „Avram Iancu” și-a propus înfiin­țarea și promovarea unei colecții etnografice de tulnice tradiționale, conservarea, promovarea și valorificarea cântatului la tulnic, prin clasele de specialitate din cadrul Școlii de arte și meșteșuguri a Centrului de Cultură „Augustin Bena” (în prezent, deschise la Albac, Avram Iancu și Câmpeni), conservarea și promovarea meșteșugului tradițional de confecționat tulnice.