Omagiu la Academia Română pentru Mihai Eminescu

Academia Română, prin Secţia de Filologie şi Literatură, în colaborare cu Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, a organizat ieri, 15 ianuarie, în aula celui mai înalt for de ştiinţă şi cultură al ţării, sesiunea dedicată Zilei lui Mihai Eminescu, Ziua Culturii Naţionale. La acest eveniment a participat şi Patriarhul României, care a rostit un cuvânt în care a evidenţiat relaţia lui Mihai Eminescu cu Biserica Ortodoxă. Au participat academicieni, membri corespondenţi şi onorifici, personalităţi ale vieţii culturale româneşti şi numeroşi tineri.

Evenimentul cultural de sub cupola Academiei Române a fost deschis printr-un concert cameral, susţinut de un cvartet de coarde al studenţilor de la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, coordonat de prof. univ. Marian Cazacu. În continuare, academicianul Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române, a subliniat importanţa alegerii zilei de naştere a marelui poet Mihai Eminescu ca Zi a Culturii Naţionale. Domnia sa a atras atenţia asupra tendinţei societăţii contemporane de a plasa cultura pe un plan secund sau chiar de a o limita la cercuri restrânse, asupra tendinţei de tratare deformată sau superficială a istoriei naţionale în şcoală şi de pierdere a identităţii naţionale. „Ziua Culturii Naţionale este un prilej de a ne aminti contribuţiile oamenilor de ştiinţă şi de cultură din Academie şi din afara ei la promovarea culturii naţionale şi universale. Este important ca măcar o dată pe an societatea în ansamblu, dar şi autorităţile să se concentreze asupra acestui subiect, să cântărească trecutul, să evalueze prezentul şi să gândească viitorul culturii româneşti”, a precizat preşedintele Academiei Române.

Secretarul de stat în cadrul Ministerului Culturii, Radu Boroianu, a adresat mesajul din partea instituţiei şi a îndemnat la înţelegerea profundă a sensului operei lui Mihai Eminescu, prin citirea sau recitirea ei, pentru ca astfel „cultura română şi creativitatea excepţională românească să îşi reintre în drepturile lor fireşti”.

Academicianul Eugen Simion, preşedintele Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă, care îşi desfăşoară activitatea sub auspiciile Academiei Române, a explicat naţionalismul lui Mihai Eminescu, întrucât i se aduc astăzi învinuiri absurde de către „scepticii de serviciu” că, de exemplu, nu merită sintagma de „poet naţional”, că este tradiţionalist, şi nu universalist, că este reacţionar, şi nu progresist, nul în privinţa gândirii politice şi chiar părintele moral al legionarismului şi al tuturor curentelor politice extremiste în societatea şi cultura noastră. În acest sens, acad. Eugen Simion a pledat pentru judecarea conceptului de naţionalism în cadrul ei istoric şi analizarea prin raportare la totalitatea operei eminesciene şi în funcţie de construcţia generală a gândirii sale politice şi filosofice.

În continuare, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a rostit cuvântul intitulat „Eminescu şi Biserica”.

Acad. Dan Berindei, vicepreşedintele Academiei Române, a vorbit despre rolul pe care-l are acest înalt for de ştiinţă şi cultură al ţării în promovarea culturii, dar şi-a exprimat şi îngrijorarea faţă de locul acordat culturii în strategia dezvoltării României. „Ne lovim de o gravă problemă de educaţie şi formare. Discursul adresat copiilor şi tinerilor este unul de imitaţie. A fost înlocuit discursul «marxist-leninist» cu unul valabil în ţări temeinic aşezate de veacuri, corespunzător unor realităţi diferite, dar nepotrivit situaţiilor şi evoluţiilor noastre. (...) Conştientizarea naţională este mai necesară ca oricând, tocmai în noile împrejurări ale globalizării şi, de asemenea, pentru a dobândi în cadrul Uniunii Europene, căreia îi aparţinem din 2007, un loc corespunzător, şi nu acela de slujitori ai celorlalţi”, a subliniat acad. Dan Berindei.

Mihai Eminescu şi cultura naţională nu au nevoie de elogii, întrucât, a apreciat acad. Ioan Aurel Pop, „însuşi Mihai Eminescu este elogiul şi lauda poporului român”. De asemenea, domnia sa a mai arătat că de la Eminescu au învăţat şi învaţă generaţii de români că „patria noastră este nu neapărat existenţa politică şi teritorială, ci mai ales limba română”, că putem fi dezamăgiţi de multe, dar nu de edificiul nostru naţional care „ne dă tărie, onoare, personalitate şi demnitate”, că „nu trebuie să ne lăsăm amăgiţi nici de visele autonomiste care aduc aminte de triste experienţe de discriminare medievală”, ci să conştientizăm că „1.000 de ani de dezbinare şi singurătate ne-au dus pe noi, românii, la aproape un secol de unitate naţională, iar unirea sub semnul culturii naţionale şi al lui Eminescu ne dă raţiunea de a fi ca popor în această lume şi de a duce mesajul nostru spre universalitate”.

Acad. Eugen Simion a prezentat volumul 150 din colecţia Opere fundamentale, Mihai Eminescu-Poezii, ediţia Perpessicius, 2013. În acest context, Poşta Română a lansat o emisiune de mărci poştale care îl omagiază pe poetul Mihai Eminescu.

În semn de recunoştinţă şi preţuire pentru eforturile depuse în promovarea culturii naţionale şi internaţionale, academicienii Ionel Haiduc şi Eugen Simion au primit câte o medalie aniversară şi câte o distincţie din partea Institutului Naţional de Cercetări Economice al Academiei Române. Sesiunea dedicată Zilei Culturii Naţionale s-a încheiat cu un recital din poezia marelui poet, susţinut de actorul Dorel Vişan.