Recensământul cezarului Octavian Augustus a obligat pe Dreptul Iosif şi pe Fecioara Maria să meargă să se înscrie în cetatea Betleem. Acolo, împlinindu-se profeţia (cf. Mih. 5, 1), S-a născut Fiul lui
21 Dec, 2016
x
Recensământul cezarului Octavian Augustus a obligat pe Dreptul Iosif şi pe Fecioara Maria să meargă să se înscrie în cetatea Betleem. Acolo, împlinindu-se profeţia (cf. Mih. 5, 1), S-a născut Fiul lui
Pruncul Iisus Hristos „creştea şi Se întărea cu duhul, umplându-Se de înţelepciune şi harul lui Dumnezeu era asupra Lui” (Luca 2, 40). Iubiţi fii duhovniceşti, Praznicul Crăciunului ne pune
„Iată, vă binevestesc vouă bucurie mare, care va fi pentru tot poporul; căci vi S‑a născut azi Mântuitor, Care este Hristos Domnul, în cetatea lui David!” (Luca 2, 10‑11). Acestea au fost cuvintele pe
„Dumnezeu așa a iubit lumea, încât pe Fiul Său Cel Unul-Născut L-a dat, ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viață veșnică” (Ioan 3, 16). Ce declarație de dragoste dumnezeiască față de
Sărbătoarea Nașterii Domnului are o semnificație aparte în viața credincioșilor, creând o atmosferă de bucurie și un farmec cu totul specific în trăirea religioasă. La aceasta contribuie tradiția străveche a colindelor, care vestesc evenimentul venirii Fiului lui Dumnezeu în lume într-o manieră plină de duioșie și frumusețe. Colindele vin din adânc de istorie creștină și românească, formându-se odată cu poporul român și cu răspândirea creștinismului pe meleagurile noastre.
În lume domnesc forța și puterea, frica și sclavia. Hristos, Pruncul‑Dumnezeu, ne eliberează de acestea. Din partea noastră El nu așteaptă decât iubire, marcată de libertate și bucurie; El așteaptă să‑I oferim doar inima noastră, iar noi o oferim unui Prunc fără apărare, Care are încredere totală în noi. În sărbătoarea Nașterii lui Hristos, Biserica ne descoperă o taină plină de bucurie: taina iubirii liber consimțite, a iubirii capabile să vadă, să recunoască, să‑L iubească pe Dumnezeu în Pruncul‑Dumnezeu și să devină dar al unei vieți noi.
În prima zi de sărbătoare a Nașterii Domnului din anul mântuirii 270, bătrânul Episcop Evangelicus le vorbi creștinilor daco-romani adunați în catacomba de la marginea de miazănoapte a coloniei Ulpia Traiana
Viu şi tainic este locul venirii pe pământ a Mântuitorului. O spun cu tot sufletul cei care l-au văzut şi i-au simţit dulcea binecuvântare. Pentru mulţi pelerini români, Crăciunul se trăieşte în Sfânta Peşteră din Betleem, Israel. Acolo, „omul contemporan este chemat să se detaşeze de tumultul patimilor pentru a coborî în adâncul tainic al inimii şi a se naşte «în Duh şi Adevăr» împreună cu Pruncul Iisus, Fiul lui Dumnezeu”, potrivit mărturiei Cameliei Benga, o pelerină care merge, pentru a doua oară, de Crăciun la Locurile Sfinte.
† TeofanPrin harul lui DumnezeuArhiepiscop al Iaşilor şiMitropolit al Moldovei şi Bucovinei Iubiţilor preoţi din parohii, cuvioşilor vieţuitori ai sfintelor mănăstiri şi drept-credinciosului popor
Cei care au primit în sufletele lor pe Fiul lui Dumnezeu întrupat, Dumnezeu-Cuvântul, au primit putere ca să se facă fii ai lui Dumnezeu, iar cea mai mare demnitate pentru persoana umană este ca ea să poarte
‑„Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu ‑şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire!” (Luca 2, 14) Preacuvioși şi Preacucernici Părinţi, Iu
Binecuvântat să fie Dumnezeu, Care ne-a chemat azi să ne bucurăm, împreună cu îngerii, de venirea în lume a Fiului Său, Hristos Domnul! Este momentul cel mai așteptat de Adam și de tot neamul omenesc.
"Iisus sporea cu înţelepciunea şi cu vârsta şi cu harul la Dumnezeu şi la oameni” (Luca 2, 52) Un tânăr bine educat este de mare preţ şi în faţa lui Dumnezeu şi în faţa oamenilor. Când vezi un copil
Ca în fiecare an, la Praznicul cel Mare al Nașterii Domnului, inimile noastre sunt copleşite de mare bucurie duhovnicească. Totul este plin de lumină, totul este împodobit pentru marea sărbătoare a venirii lui Du
Sărbătoarea Crăciunului aduce de fiecare dată în sufletele tuturor credincioșilor o mare bucurie prin însuși darul pe care Cerul îl face pământului, Fiul lui Dumnezeu făcându-Se Fiul Omului. Dacă
Iubitului nostru cler, cuvioșilor viețuitori ai sfintelor mănăstiri și tuturor dreptcredincioșilor creștini din această de Dumnezeu păzită eparhie: har, milă, pace și întru toate bunăvoire, iar de
Cu negrăită bucurie sufletească, toată creștinătatea, de la un capăt la altul al pământului, sărbătorește astăzi evenimentul mântuitor al Nașterii Domnului. Ca o Mamă duhovnicească, Sfânta noastră
”Naşterea Ta, Hristoase, Dumnezeul nostru, răsărit-a lumii Lumina cunoştinței; că întru dânsa cei ce slujeau stelelor, de la stea s-au învățat să se închine Ție, Soarelui dreptății, și să Te
Hristos nu Se naşte pentru ca omul să celebreze simbolic în zgomotul mercantil şi consumist al sărbătorii un mit uitat de istorie, ci pentru a ne asuma şi reînnoi fiinţa şi pentru a ne dărui înfierea. Nu
O parte considerabilă din civilizația și culturile lumii sunt edificii construite prin cuvânt. Faptele de viață, parcursul umanității prin istorie sau descoperirile științifice sunt fixate în cuvinte, primind
Datorită faptului că locuiesc departe de patria-mamă, de partea vestică a Oceanului Atlantic, am privilegiul de a trăi, dacă vreți, în viitor. Zic viitor pentru că ceea ce se întâmplă în societatea de aici
