„În vremea aceea era bolnav un oarecare Lazăr din Betania, satul Mariei și al Martei, sora ei. Maria era aceea care a uns cu mir pe Domnul și I-a șters picioarele cu părul capului ei, iar fratele ei, Lazăr, era
04 Apr, 2026
x
„În vremea aceea era bolnav un oarecare Lazăr din Betania, satul Mariei și al Martei, sora ei. Maria era aceea care a uns cu mir pe Domnul și I-a șters picioarele cu părul capului ei, iar fratele ei, Lazăr, era
În tradiția ortodoxă, postul nu este doar o rânduială alimentară, ci o lucrare lăuntrică de reașezare a vieții interioare. Preasfinţitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, explică sensul profund al postirii ca proces de curățire a gândurilor, de întărire a voinței și de regăsire a echilibrului dintre trup și suflet. Între roadele postului, ierarhul amintește gestionarea mai bună a emoțiilor, armonia în familie, relații mai sănătoase cu cei din jur și apropierea de Dumnezeu. Astfel, postul devine o pedagogie a libertății interioare și un drum al maturizării personale și spirituale.
Astăzi este ziua în care am ajuns la jumătatea postului de 40 de zile, Postul Mare ce ne pregăteşte pentru Săptămâna Mare a Sfintelor Pătimiri ale Domnului nostru Iisus Hristos. Postul Mare şi Săptămâna
Biserica Ortodoxă a rânduit Postul Mare ca o adevărată școală duhovnicească a înfrânării și a pocăinței. Nu întâmplător, drumul spre Înviere începe prin gestul smerit al împăcării cu aproapele.
Cu ajutorul Bunului Dumnezeu, am ajuns la jumătatea Postului Mare, când ni se pune înainte Sfânta Cruce pentru a înţelege scopul efortului nostru ascetic, de a fi alături de Hristos pe calea Crucii şi a
Perioada Postului Mare, cunoscută în popor și sub denumirea de Păresimi, este cu totul specială pentru fiecare creștin. Este vremea din an în care ne golim de egoismul personal și așezăm în centrul vieții noastre duhovnicești smerenia unită cu rugăciunea stăruitoare. Pentru a primi cum se cuvine aceste șapte săptămâni de nevoință, se cuvine să ne pregătim sufletește și trupește, astfel încât să putem încununa urcușul prin bucuria marelui praznic al Învierii Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Sprijin și călăuzire ne sunt sfinții lui Dumnezeu, care, deși au fost oameni simpli, au devenit pentru noi toți modele vii de trăire creștină. Sfinții Cuvioși Paisie și Cleopa de la Sihăstria, de-a lungul anilor petrecuți în această mănăstire, au îndrumat cu multă dragoste obștea monahală, dar și pe miile de credincioși care le-au trecut pragul în căutare de sfat și întărire duhovnicească. Despre această perioadă binecuvântată, trăită pentru prima dată sub ocrotirea cinstitelor lor moaşte în biserica Mănăstirii Sihăstria, am stat de vorbă cu părintele stareţ Arsenie Popa.
E-abia după prima săptămână din post începem să resimțim efectele „depresurizării”, adică ale evadării duhovnicești din zbuciumul lumii. O adiere isihastă ne pătrunde discret viața, îndeletnicirile,
Prima săptămână a Postului Mare este strigătul de dor al Tatălui către pruncii Săi. Obștea cea mare a umanității este chemată la venirea în sine (Lc 15, 17), asemenea fiului risipitor, și la
Cu ajutorul Bunului Dumnezeu, la începutul acestei săptămâni, am intrat în timpul binecuvântat al Postului Mare, când suntem chemaţi să trăim starea edenică a primilor oameni din Rai, care mâncau din „tot soiul de pomi, plăcuţi la vedere” (Facerea 2, 9). Aici, omul a primit şi prima poruncă de la Dumnezeu, şi anume cea a postului, adică să nu mănânce din pomul cunoştinţei binelui şi răului, pentru că, în ziua în care va mânca din el, va muri (Facerea 2, 17). Primul om, Adam, călcând porunca postului, a pierdut Raiul şi a murit, iar noi ţinând postul avem nădejdea că prin credinţă şi fapte bune vom câştiga Raiul, deschis prin Jertfa şi Învierea lui Hristos, pentru care ne pregătim în timpul Postului Mare.
Astăzi este prima zi din Postul Mare sau Postul Sfintelor Paști, în care se citește o parte din Canonul Sfântului Andrei Criteanul. I. Postul a fost instituit în Rai ca exercițiu de înfrânare și ca libertate a omului de-a alege între Creatorul Dăruitor și pomul interzis de El
Am intrat în Postul Mare. Este cea mai lungă perioadă de post din creștinism, 7 săptămâni, pregătind credincioșii pentru sărbătoarea Învierii Domnului. Durata face trimitere la cele 40 de zile de post ale
Duminica dinaintea începutului Sfântului și Marelui Post al Paștilor se deschide înaintea sufletului ca o poartă a înnoirii, o chemare lină și stăruitoare către schimbare și luminare lăuntrică. Această
Cea mai importantă perioadă de pregătire duhovnicească a anului liturgic, Postul Paștilor, începe luni, 23 februarie. În prima săptămână a Postului Mare, la Catedrala Patriarhală din București vor fi săvârșite slujbe speciale, specifice perioadei Triodului.
Cea mai importantă perioadă liturgică şi duhovnicească din Postul Sfintelor Paşti este cea cuprinsă între Sâmbăta Floriilor şi Sâmbăta Mare, când suntem alături de Domnul şi Mântuitorul nostru Iisus
Postul Mare este o perioadă de profundă reflecție și curățire sufletească, un drum spiritual pe care creștinii îl parcurg în pregătirea pentru Învierea Domnului. Comparat adesea cu o scară către cer, acest post ne oferă oportunitatea de a ne apropia de Dumnezeu prin rugăciune, pocăință, milostenie și înfrânare. Despre cum trebuie să parcurgem acest urcuș duhovnicesc și să ne apropiem mai mult de Hristos am discutat cu arhim. Dionisie Constantin, consilier patriarhal coordonator și directorul Atelierelor Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă.
Postul Sfintelor Paști este alcătuit din cele 40 de zile ale Postului Mare și Săptămâna Mare a Sfintele Pătimiri ale Domnului nostru Iisus Hristos. Acum suntem în timpul Postului Mare, când ne pregătim pentru
A treia duminică din Postul Mare este dedicată cinstirii Sfintei Cruci. După cum în mijlocul Raiului era sădit Pomul Vieţii, tot aşa în mijlocul Postului Mare este cinstită Sfânta Cruce, cea de viaţă făcătoare. Părinţi au sădit Sfânta Cruce în mijlocul Postului Mare ca să ne amintească şi de lăcomia lui Adam, dar în acelaşi timp să ne arate, prin pomul acesta, şi înlăturarea osândei lui. Acum Biserica ne pune înainte Sfânta Cruce pentru a vedea ţinta postirii noastre, şi anume Săptămâna Mare când trăim plenar Sfintele şi Mântuitoarele Pătimiri ale Domnului nostru Iisus Hristos.
Postul Sfintelor Paști este o perioadă deosebită în cadrul anului bisericesc, un timp al pocăinței și al rugăciunii intense în vederea pregătirii sufletești pentru întâmpinarea marelui praznic al Învierii
Canonul Mare, alcătuit de Sfântul Andrei Criteanul, ce se citeşte în perioada Postului Mare, este un frumos şi impresionant imn liturgic cu o profundă semnificaţie duhovnicească. Acest canon este o lucrare de o adâncă încărcătură spirituală ce îndeamnă la pocăinţă sinceră. Este rostit în biserici în primele patru zile ale Postului Sfintelor Paşti în cadrul Pavecerniţei Mari şi integral miercuri seara, în săptămâna a 5-a din post. Canonul Sfântului Andrei Criteanul are o importanţă specială în Postul Mare, întrucât ne cheamă la întoarcerea spre Dumnezeu prin cercetarea conştiinţei, pocăinţă, rugăciune, post şi meditaţie. Dacă ar fi să amintim câteva dintre semnificaţiile principale ale Canonului Mare, acestea ar fi:
Am pășit astăzi pe lungul drum al Postului Sfintelor Paști, o perioadă deosebit de intensă a anului bisericesc în ceea ce privește slujbele, râduielile liturgice, dar și modul nostru de viețuire cotidiană pe care suntem îndemnați să îl schimbăm și să îl aliniem la ceea ce Biserica ne învață și ne poruncește: postul plăcut lui Dumnezeu.
