Prima săptămână a Postului Mare este strigătul de dor al Tatălui către pruncii Săi. Obștea cea mare a umanității este chemată la venirea în sine (Lc 15, 17), asemenea fiului risipitor, și la
01 Mar, 2026
x
Prima săptămână a Postului Mare este strigătul de dor al Tatălui către pruncii Săi. Obștea cea mare a umanității este chemată la venirea în sine (Lc 15, 17), asemenea fiului risipitor, și la
Cu ajutorul Bunului Dumnezeu, la începutul acestei săptămâni, am intrat în timpul binecuvântat al Postului Mare, când suntem chemaţi să trăim starea edenică a primilor oameni din Rai, care mâncau din „tot soiul de pomi, plăcuţi la vedere” (Facerea 2, 9). Aici, omul a primit şi prima poruncă de la Dumnezeu, şi anume cea a postului, adică să nu mănânce din pomul cunoştinţei binelui şi răului, pentru că, în ziua în care va mânca din el, va muri (Facerea 2, 17). Primul om, Adam, călcând porunca postului, a pierdut Raiul şi a murit, iar noi ţinând postul avem nădejdea că prin credinţă şi fapte bune vom câştiga Raiul, deschis prin Jertfa şi Învierea lui Hristos, pentru care ne pregătim în timpul Postului Mare.
Am intrat în Postul Mare. Este cea mai lungă perioadă de post din creștinism, 7 săptămâni, pregătind credincioșii pentru sărbătoarea Învierii Domnului. Durata face trimitere la cele 40 de zile de post ale
Duminica dinaintea începutului Sfântului și Marelui Post al Paștilor se deschide înaintea sufletului ca o poartă a înnoirii, o chemare lină și stăruitoare către schimbare și luminare lăuntrică. Această
Cea mai importantă perioadă de pregătire duhovnicească a anului liturgic, Postul Paștilor, începe luni, 23 februarie. În prima săptămână a Postului Mare, la Catedrala Patriarhală din București vor fi săvârșite slujbe speciale, specifice perioadei Triodului.
„În vremea aceea era bolnav un oarecare Lazăr din Betania, satul Mariei și al Martei, sora ei. Maria era aceea care a uns cu mir pe Domnul și I-a șters picioarele cu părul capului ei, iar fratele ei, Lazăr, era
Cea mai importantă perioadă liturgică şi duhovnicească din Postul Sfintelor Paşti este cea cuprinsă între Sâmbăta Floriilor şi Sâmbăta Mare, când suntem alături de Domnul şi Mântuitorul nostru Iisus
Postul Mare este o perioadă de profundă reflecție și curățire sufletească, un drum spiritual pe care creștinii îl parcurg în pregătirea pentru Învierea Domnului. Comparat adesea cu o scară către cer, acest post ne oferă oportunitatea de a ne apropia de Dumnezeu prin rugăciune, pocăință, milostenie și înfrânare. Despre cum trebuie să parcurgem acest urcuș duhovnicesc și să ne apropiem mai mult de Hristos am discutat cu arhim. Dionisie Constantin, consilier patriarhal coordonator și directorul Atelierelor Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă.
Postul Sfintelor Paști este alcătuit din cele 40 de zile ale Postului Mare și Săptămâna Mare a Sfintele Pătimiri ale Domnului nostru Iisus Hristos. Acum suntem în timpul Postului Mare, când ne pregătim pentru
A treia duminică din Postul Mare este dedicată cinstirii Sfintei Cruci. După cum în mijlocul Raiului era sădit Pomul Vieţii, tot aşa în mijlocul Postului Mare este cinstită Sfânta Cruce, cea de viaţă făcătoare. Părinţi au sădit Sfânta Cruce în mijlocul Postului Mare ca să ne amintească şi de lăcomia lui Adam, dar în acelaşi timp să ne arate, prin pomul acesta, şi înlăturarea osândei lui. Acum Biserica ne pune înainte Sfânta Cruce pentru a vedea ţinta postirii noastre, şi anume Săptămâna Mare când trăim plenar Sfintele şi Mântuitoarele Pătimiri ale Domnului nostru Iisus Hristos.
Postul Sfintelor Paști este o perioadă deosebită în cadrul anului bisericesc, un timp al pocăinței și al rugăciunii intense în vederea pregătirii sufletești pentru întâmpinarea marelui praznic al Învierii
Canonul Mare, alcătuit de Sfântul Andrei Criteanul, ce se citeşte în perioada Postului Mare, este un frumos şi impresionant imn liturgic cu o profundă semnificaţie duhovnicească. Acest canon este o lucrare de o adâncă încărcătură spirituală ce îndeamnă la pocăinţă sinceră. Este rostit în biserici în primele patru zile ale Postului Sfintelor Paşti în cadrul Pavecerniţei Mari şi integral miercuri seara, în săptămâna a 5-a din post. Canonul Sfântului Andrei Criteanul are o importanţă specială în Postul Mare, întrucât ne cheamă la întoarcerea spre Dumnezeu prin cercetarea conştiinţei, pocăinţă, rugăciune, post şi meditaţie. Dacă ar fi să amintim câteva dintre semnificaţiile principale ale Canonului Mare, acestea ar fi:
Am pășit astăzi pe lungul drum al Postului Sfintelor Paști, o perioadă deosebit de intensă a anului bisericesc în ceea ce privește slujbele, râduielile liturgice, dar și modul nostru de viețuire cotidiană pe care suntem îndemnați să îl schimbăm și să îl aliniem la ceea ce Biserica ne învață și ne poruncește: postul plăcut lui Dumnezeu.
Sfântul și Marele Post este o perioadă de intensă pregătire duhovnicească pentru cel mai mare praznic al creștinătății, Învierea Domnului. Fiind un timp al pocăinței și al rugăciunii intense, Biserica a stabilit rânduieli liturgice speciale, care nu se mai săvârșesc în restul anului bisericesc. Începutul Postului Sfintelor Paști este marcat prin două zile aliturgice și prin oficierea Pavecerniței Mari, în cadrul căreia se citește, în patru părți, de luni până joi seara, Canonul de pocăință al Sfântului Andrei Criteanul.
Perioada postului este văzută ca un timp de restaurare a relației dintre om și Dumnezeu care a fost alterată de păcat. Prin post, credinciosul își cere iertare pentru greșelile sale și își exprimă dorința sinceră de a se întoarce în brațele Tatălui ceresc. În această perioadă nu doar că se renunță la alimente, dar se încurajează și o mai mare deschidere către ceilalți: iertarea aproapelui, faptele bune, milostenia și lucrarea tuturor virtuților. Postul devine o formă de reconciliere nu doar cu Dumnezeu, ci și cu semenii, pregătindu-l pe credincios pentru a primi binecuvântarea divină.
În prima zi a Sfântului și Marelui Post, în sfintele lăcașuri ale Patriarhiei Române a fost oficiată slujba Pavecerniței Mari, în cadrul căreia a fost citită prima parte a Canonului de pocăință al Sfântului Andrei Criteanul, capodoperă a liricii ascetice. În Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” al Reședinței Patriarhale, rânduiala a fost săvârșită de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, care a rostit un bogat cuvânt de învățătură, explicând rostul postului în viața Bisericii și a creștinului.
Duminica Izgonirii lui Adam din Rai (a Lăsatului sec de brânză); (Învățătură despre iertare, post și neagonisire) Matei 6, 14-21 Că de veţi ierta oamenilor greşealele lor, ierta-va şi vouă Tatăl vostru
Lumea în care trăim este adesea zdruncinată de tumultul grijilor cotidiene, de preocupările egoiste pe plan profesional și de acumularea morbidă de factură pecuniară. De aceea, pentru omul contemporan atras de
Perioada Postului Mare reprezintă timpul pregătirii creştinului pentru sărbătoarea Învierii Mântuitorului Iisus Hristos. Ea este simbolul viu al întregii noastre vieţi care se împlineşte în propria noastră
Postul Paștelui și toate posturile de peste an rânduite de tradiția ortodoxă nu sunt doar o restricție alimentară de la anumite produse, ci reprezintă și o invitație de a renunța la patimi, orgolii,
Postul Sfintelor Paști, perioadă de pregătire duhovnicească pentru cel mai mare praznic al Bisericii Ortodoxe, Învierea Domnului, începe de luni, 3 martie. Este cel mai lung post din timpul anului bisericesc și reprezintă o călătorie duhovnicească de șapte săptămâni. La Catedrala Patriarhală din București, în săptămâna 3-9 martie, sunt săvârșite slujbe speciale, specifice perioadei Triodului în care ne aflăm.
