Preasfințitul Părinte Ieronim, Episcopul Daciei Felix, a liturghisit duminică, 17 noiembrie, în mijlocul credincioșilor din parohia românească cu hramurile „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” și „Sfinții Ma
Cinci ani de reflecţii duminicale sub semnul Luminii
În urmă cu cinci ani, în preajma hramului Sfintei Cuvioase Parascheva, românii aveau să primească în case o publicaţie nouă, desprinsă din trunchiul "Ziarului Lumina" - "Lumina de Duminică". Un săptămânal care îşi propunea să încununeze cele şase ediţii ale cotidianului şi să constituie un corolar de informaţii, opinii, reportaje, documentare, teme de reflecţie, pe care cititorul să-l poată citi duminica, aşezat, având timp să mediteze. Vă propunem, astăzi, o retrospectivă a celor cinci ani de apariţie a "Luminii de Duminică", într-un efort de evocare a celor mai însemnate teme abordate în paginile sale.
Pe 16 octombrie 2005 apărea, la Iaşi, primul număr al "Luminii de Duminică", ca o continuare a politicii editoriale a "Ziarului Lumina" şi a nevoii de informare a cititorilor şapte zile din şapte, ediţia fiind deschisă cu un documentar intitulat "Întâlnire cu sfinţii la Racla Cuvioasei Parascheva".
Pentru a respecta adevărul istoric, trebuie să menţionăm că în primele luni de apariţie (perioada februarie-septembrie 2005) "Ziarul Lumina" tipărea doar şase ediţii pe săptămână, cea de sâmbătă încercând să suplinească ceea ce însemna un supliment de weekend. Foarte curând s-a ajuns la concluzia că este necesară o a şaptea apariţie, respectiv o ediţie duminicală, care să completeze şirul ediţiilor cotidianului şi să accentueze rolul misionar al acestuia. Aşa s-a "născut" conceptul "Luminii de Duminică" un concept cu atât mai provocator, cu cât trebuiau delimitate clar diferenţele dintre un cotidian şi un săptămânal, trebuiau definite riguros unghiurile de abordare a subiectelor, astfel încât discursul jurnalistic să fie unul proaspăt, aplecat spre reflecţie, echilibrat şi care să respecte principiile fundamentale ale Ortodoxiei. Iniţiatorii proiectului au ajuns, astfel, la concluzia că însăşi denumirea publicaţiei - "Lumina de Duminică" - constituie cea mai bună definiţie a profilului său. Un punct nodal în creionarea structurii săptămânalului a fost acela al modului în care subiectele sociale ar fi putut completa cu succes abordările jurnalistice pe teme religioase. Şi în această direcţie s-a pornit tot de la realitatea de fapt. Potrivit celor implicaţi la acea vreme în proiect, "dacă prima parte a zilei de duminică este dedicată participării la Sfânta Liturghie, după-amiaza siestei, iar seara planurilor pentru o nouă săptămână de lucru, această compartimentare a duminicii trebuia să inspire şi formatul "Luminii de Duminică". Astfel s-a ajuns ca "Lumina de Duminică" să aibă, în fiecare număr, un comentariu al Evangheliei duminicale, articole de spiritualitate, însă şi nelipsitele articole de natură socială, în special cu caracter utilitar. "Lumina de Duminică" trebuia să devină ziarul pe care să-l citeşti cu plăcere duminica, după ce vii de la Sfânta Liturghie, în care textele să trateze preponderent subiecte de natură duhovnicească şi culturală, dar şi teme de actualitate socială".
Publicaţie naţională, din 2 aprilie 2006
În primele şase luni de apariţie, "Lumina de Duminică" a fost difuzată doar în judeţele Moldovei. În toată această perioadă a fost publicată însă şi pe pagina web, iar solicitările de abonare primite de la cititori din toată ţara au grăbit punerea la punct a unui sistem de difuzare naţională. Astfel, din 2 aprilie 2006, "Lumina de Duminică" a devenit publicaţie cu audienţă naţională, bucurându-se de o creştere continuă a numărului de abonaţi şi de apreciere din partea publicului-cititor.
La acel moment, "Lumina" era a treia publicaţie din ţară cu şapte apariţii pe săptămână, celelalte două fiind publicaţii laice (ziare generaliste).
Alegerea Preafericitului Părinte Daniel, cu a cărui binecuvântare a apărut proiectul "Lumina" în vremea când era Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, în demnitatea de Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române a însemnat deschiderea unei noi etape şi în ceea ce priveşte săptămânalul "Lumina de Duminică", acesta devenind, de pe 27 octombrie 2007, parte integrantă a Centrului de Presă "Basilica" al Patriarhiei Române.
Astăzi, "Lumina de Duminică", publicaţie naţională, este auditată de Biroul Român de Audit al Tirajelor (BRAT) cu un tiraj mediu consolidat de 23.000 de abonamente.
Profilul cititorului "Luminii": românul "cu suflet şi minte"
De-a lungul celor cinci ani de apariţie neîntreruptă, "Lumina de Duminică" a abordat o paletă variată de tematici atât din sfera vieţii religioase, cât şi din problematica actuală a societăţii. Astfel, săptămânalul a acordat spaţii generoase pentru reflectarea învăţăturilor Sfinţilor Părinţi, vieţilor sfinţilor, evenimentelor importante ale Ortodoxiei române (hramuri, sfinţiri, canonizări, simpozioane şi congrese cu tematică religioasă, alegeri de ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române), vieţilor marilor duhovnici, dilemelor creştinilor de azi, opiniilor şi meditaţiilor creştine.
Totodată, "Lumina de Duminică" a constituit un spaţiu de reflecţie, din perspectivă creştină, asupra unor aspecte delicate ale vieţii sociale (avortul, icoanele şi religia în şcoli), dar a găzduit şi pagini destinate dezbaterii unor probleme de actualitate socială sau analizei unor situaţii sau evenimente cu impact major asupra societăţii în ansamblu: economie de piaţă, integrare europeană, explozia informaţională, educaţie, bioetică, sănătate.
Profilul cititorului "Luminii de Duminică" a fost conturat monumental în editorialul "Altă presă, altă cheie de lectură" (9 aprilie/2006), semnat de Florin Zamfirescu, cel care a fost directorul editorial al publicaţiilor "Lumina" şi unul dintre fondatorii acestor publicaţii, trecut la cele veşnice pe 28 ianuarie 2010: "Vrem să înlocuim hărmălaia, gălăgia neruşinată şi imorală cu informaţia valoroasă, atât din spaţiul religios, cât şi din cel în care ne mişcăm zi de zi. Pentru că românul, cititorul nostru, are suflet şi minte, e de bun-simţ, se gândeşte la viitorul său şi al copiilor săi, se îngrijorează de perspectivele zilei de mâine şi pentru toate acestea doreşte un răspuns, o informaţie, o opinie coerentă. Acesta este profilul cititorului "Luminii", altul decât cel propus de presa tabloidă".
Structură, tematică, abordări
Încă de la apariţia sa, "Lumina de Duminică" şi-a propus să ofere un discurs coerent, închegat în jurul unui subiect de reflecţie sau de dezbatere. Fiecare apariţie săptămânală era, aşadar, centrată pe o anumită tematică, încercând să acopere toate posibilele unghiuri de abordare ale acesteia (căsătoria, Sf. Maslu, păcat şi virtute, Sfinţii Capadocieni, Familia, Postul, femeia şi feminismul).
Începând cu 9 aprilie 2006, "Lumina de Duminică", în parteneriat cu Radio Trinitas, a organizat o serie de dezbateri, difuzate la radio şi publicate integral în paginile sale, asupra problemelor stringente ale creştinului trăitor în societate: "Are România nevoie de o presă creştină?"/9 aprilie 2006; "Provocările familiei creştine în sec. XXI"/16 aprilie 2006; "Cum a schimbat creştinismul istoria?"/23 aprilie 2006.
Un element de noutate în presa scrisă românească îl constituie numerele speciale ale "Luminii de Duminică", cele care acoperă integral evenimente marcante ale Ortodoxiei române: "Cei 3 magi prezenţi la km 0 al mântuirii"/ 25 decembrie 2005, dedicat sărbătorii Naşterii Domnului; "Tinereţe şi sfinţenie"/15 octombrie 2006, dedicat Sfintei Cuvioase Parascheva; "Hristos a Înviat? Adevărat a Înviat!"/23 aprilie 2006, dedicat Învierii; "Floriile în tradiţia europeană"/1 aprilie 2007, dedicat sărbătorii Floriilor.
Specii jurnalistice abordate
O privire retrospectivă asupra structurii şi conţinutului săptămânalului arată echilibru şi rigoare în abordarea tuturor temelor, indiferent de forma jurnalistică în care acestea au fost "îmbrăcate":
Texte de opinie (editoriale, texte de reflecţie, atitudine creştină şi spiritualitate): "Deocamdată, Malraux n-a avut dreptate"/ 26 iunie 2006; " Limitele şi substanţa curajului "/15 noiembrie 2009; "Intenţie şi efect"/31 ianuarie 2010.
Interviu - "Lumina de Duminică" a găzduit în paginile sale interviuri cu mari personalităţi ale vieţii bisericeşti şi laice: "Ortodoxia între milenii"/25 februarie 2007, un interviu cu PF Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei; " Stresul, o "fantomă" a limbajului contemporan "/13 ianuarie 2008, un interviu cu prof. Constantin Romanescu; " "Trăirea duhovnicească nu se poate măsura cu metrul" "/3 august 2008, un interviu cu părintele Arsenie Papacioc; " Cum, când şi de ce a apărut monahismul? "/18 ianuarie 2009, un interviu cu acad. Emilian Popescu; " Biserica a reprezentat unul dintre temeiurile de existenţă ale românilor "/11 iulie 2010, un interviu cu istoricul Dan Berindei.
Reportaj: "Părintele Cleopa: cel care a mijlocit între om şi Dumnezeu"/ 27 noiembrie 2005; "Întâlnire cu Iisus pe muntele Ceahlău"/20 august 2006; "Fanfara a făcut celebru un sat netrecut pe hartă"/ 20 mai 2007; "Maramureşenii la hram"/24 august 2008; " "Sfântul Spiridon" - Nou, Catedrala hirotoniilor întru arhiereu "/13 decembrie 2009; "Pelerini pe muntele strălucirii dumnezeieşti"/8 august 2010.
Relatare: "S-a pus piatra de temelie la Catedrala patriarhală"/ 9 decembrie 2007; "O vizită care ne aduce mângâiere şi mare bucurie, ne susţine şi ne întăreşte" /7 iunie 2009, o relatare despre vizita PF Daniel la Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului (27 mai-2 iunie 2009).
Analiză: " Liga Pro Europa i-a tras scara lui Vasilică "/30 martie 2008, o analiză care reflectă poziţia fermă şi argumentată a BOR faţă de un subiect care la acel moment a declanşat controverse în rândul opiniei publice, respectiv atacul la adresa manualelor de religie a cotidianelor centrale, după apariţia unui studiu în care se susţinea că manualele de religie ar ilustra un Dumnezeu violent şi răzbunător.
Documentar: "Grigore Teologul, războinicul sub flamura Sfintei Treimi"/ 15 ianuarie 2006; "Istoria neştiută a mirodeniilor"/16 decembrie 2006; "Cearta lui Aristotel cu Sfinţii Părinţi"/ 4 martie 2007; "Sf. Andrei: Apostolul românilor "/ 30 noiembrie 2008; " Sfinţii, casnicii lui Dumnezeu şi prietenii oamenilor "/ 30 mai 2010.
Pagini şi rubrici inedite
"Lumina de Duminică" a cuprins, în paginile sale, abordări inedite, subiecte noi sau dezbateri care din raţiuni de spaţiu nu puteau fi publicate în paginile cotidianului:
Raid - o pagină inedită, plină de dinamism, un element de interactivitate şi de contact direct cu cititorii, în cadrul căreia oamenii răspund la întrebări pe care ni le punem, măcar o dată în viaţă, fiecare dintre noi: "De ce mergem la Biserică?", "Ce părere are lumea despre mass-media?", "Mai există sfinţi în zilele noastre?", "Ce credeţi despre secte?", "Avem nevoie de modele?"
Pagina de istorie - o pagină consacrată unor articole de interes din istoria modernă şi contemporană a României, sub semnătura istoricului Cătălin Turliuc.
Amintirile unor pagini de ziar - pagină dedicată evocărilor unor evenimente, momente, teme de dezbatere, obiceiuri surprinse de presa din perioada interbelică.
Religie şi ştiinţă - pagini complexe, cu abordări interdisciplinare, foarte citite, sub semnătura diac. Sorin Mihalache, Centrul pentru Studii Interdisciplinare "Religie şi Ştiinţă", Fundaţia "Solidaritate şi Speranţă" Iaşi: "Universul- raţionalitate şi mister"/20 august 2006; "Cercetarea lumii şi cătutarea lui Dumnezeu"/25 februarie 2007; " Creaţia, rezultatul bunăvoinţei lui Dumnezeu "/2 august 2009; " Lumina şi luminile lumii "/26 septembrie 2010.
Pagina copiilor : o pagină care subliniază o dată în plus caracterul de ziar, respectiv săptămânal, "de familie", al publicaţiilor "Lumina".
România de oriunde: o pagină dedicată diasporei româneşti; Rubrici: "Educaţie şi integrare", apărută vreme îndelungată sub semnătura reputatului profesor de pedagogie Constantin Cucoş; "Bioetică", realizată în colaborare cu preşedintele Colegiului Medicilor din România, prof. Vasile Astărăstoae.
Viaţa Bisericii
În paginile "Luminii de Duminică" au fost reflectate, în spaţii generoase, sub diferite forme ale discursului jurnalistic, toate evenimentele importante din viaţa Bisericii Ortodoxe Române. De asemenea, au fost publicate Evanghelia de Duminică, pastoralele şi cuvintele de învăţătură rostite cu prilejul marilor sărbători de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
Mari duhovnici: "Să ştiţi că cei care nu merg la biserică... la păgâni îi număr"/9 aprilie 2006, un interviu cu părintele Teofil Părăian.
Canonizări: "Un luminător de suflete în vremuri tulburi"/ 28 mai 2006, canonizarea Sf. Grigorie Dascălu;
Alegeri de ierarhi: " Al şaselea Patriarh "/30 septembrie 2007, o relatare despre întronizarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel;
Biografii luminoase : " Părintele Dumitru Stăniloae: amintirea întâlnirii "/15 noiembrie 2009; Părintele Teofil Părăian, monahul bucuriei "/8 noiembrie 2009.
Anii aniversari ai BOR: Anul Sfântului Ioan Gură de Aur (2007); Anul Sfintei Scripturi şi al Sfintei Liturghii (2008); Anul Sfântului Vasile cel Mare şi al Sfinţilor Capadocieni (2009), Anul Crezului Ortodox şi al Autocefaliei româneşti (2010). Pe parcursul fiecăruia dintre aceşti ani, "Lumina de Duminică" a publicat articole documentare, reportaje sau relatări care au ilustrat evenimentele desfăşurate în toate eparhiile BOR, sub genericul fiecăruia dintre anii aniversari.
▲ În loc de final
În cele 16 pagini săptămânale, pe toată durata celor cinci ani, "Lumina de Duminică" a publicat, în diferite forme ale genului jurnalistic, articole despre ierarhi români şi din străinătate, mari duhovnici, mari personalităţi ale vieţii culturale, teologi, profesionişti de valoare din diferite sectoare ale vieţii sociale, reportaje, a consacrat specia documentarului religios, încercând să aducă, de fiecare dată, ceva nou către publicul său. Semnalele primite în permanenţă din partea cititorilor ne-au încurajat şi motivat să trecem peste orice obstacole, să încercăm să ţinem ştacheta sus, să practicăm un jurnalism de calitate, centrat pe cititor, în acord cu aşteptările şi preocupările acestuia şi, în egală măsură, cu respect faţă de cultura şi spiritualitatea ortodoxă. Articolele evocate mai sus reprezintă doar o parte infimă din munca noastră de până acum, o trecere sumară, în revistă, a abordărilor pe care le-aţi putut citi şi la care aţi putut reflecta de-a lungul acestor ani. Aşteptăm în continuare, pe adresa redacţiei, sugestiile dumneavoastră, propunerile şi criticile, sperând că şi de-acum înainte vom reuşi să ajungem duminica în casa fiecărui român, cu ediţii interesante, cu un mesaj de linişte şi de optimism.