An omagial

An omagial

O pendulă defectă, rezemată într-un colț în cancelaria vechii școli a comunei Bulbucata, județul Giurgiu, rezumă simbolic și paradoxal ruptura profundă între fabuloasa istorie a satului Velea, component al co

An omagial

Românii își părăsesc locul natal în căutarea unor oportunități de muncă, dar mulți îl iau cu ei în suflet. Alții, desigur, se înstrăinează cu totul de cele de acasă în sforțările de a se integra în

An omagial

Interesul stârnit în anii ’20 și ’30 de școala lui Dimitrie Gusti pentru studiul sociologic al satului românesc a creat emulație și s-a reflectat în activitatea intelectualității române și a

An omagial

Aproximativ jumătate din populația actuală a țării noastre locuiește la sat, afirma într-un studiu recent psihologul Daniel David. Dacă punem în balanță acest număr, 50%, ne dăm seama că prezentul și

An omagial

Sute de fotografii inedite, încercări literare, monografii solide ori palide copii ale unei lucrări științifice sunt resursele ce readuc la lumină satul și România așa cum era altădată. Tot acest fond a fost

An omagial

S-au împlinit 41 de ani de la întronizarea celui de-al patrulea Patriarh al României, Iustin Moisescu. Primii doi patriarhi, Miron Cristea, respectiv Nicodim Munteanu, păstoriseră în condiţii aparent normale. Şi

An omagial

După perioada arhipăstoririi Patriarhului Miron Cristea (1925-1938), în România a urmat o perioadă tulbure, marcată de schimbări politice, de pierderi ma­jore de vieți omenești și daune materiale

An omagial

Momentul interbelic a reprezentat o bună ocazie pentru a proiecta lumea complexă a satului, rolul său vital de izvor al națiunii române, în centrul temelor de reflecție filosofică, al creațiilor literare,

An omagial

Hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române privind decla­rarea anului 2019 ca „Anul omagial al satului româ­nesc (al preoţilor, în­vă­ţă­torilor şi primarilor gospodari) şi

An omagial

Marele Război a fost încercarea care a călit sufletul și spiritul românesc, care i-a făcut pe oameni să se apropie mai mult ca oricând de Dumnezeu și să rezoneze la suferințele celor din jur. De departe,

An omagial

În linii mari, profilul psihologic al românului se suprapune unei imagini descriptive a trăsăturilor dominante de personalitate în raport cu alte tipologii de personalitate specifice celorlalte popoare. Realizarea

An omagial

În contextul Anului omagial al unității de credință și de neam și al Anului comemo­rativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918 în Patriarhia Română, dar și în perspectiva anului 2019, declarat de

An omagial

Ultimele trei luni ale ­anului 1918 au surprins pe toată lumea prin „schimbarea de direcție” pe care a luat-o politica mondială. Prefacerile sociale, surprizele de pe front, răbufnirile opresaților din

An omagial

Un monument dedicat eroinelor din Marele Război din localitatea vrânceană Vidra a fost inaugurat în ajunul Zilei Naţionale a României, în prezenţa autorităţilor publice şi a numeroşi localnici şi invitaţi,

An omagial

Peste 1.600 de militari de diferite naționalități căzuți la datorie în luptele din împrejurimile oraşului Târgu-Jiu și din trecătorile Vulcan și Surduc au fost centralizaţi într-un cimitir de onoare

An omagial

Măreața zi de 1 Decembrie 1918 a fost expresia întâlnirii fericite dintre geniul politic al elitei transilvănene și dorința românilor ardeleni de a-și împlini destinul istoric într-un context internațional favorabil, când imperiile se destrămau, iar drepturile popoarelor se afirmau cu tărie. Paternitatea politică a procesului unirii a aparținut Consiliului Național Român Central, format la 30 octombrie 1918 din membrii Partidului Național Român și ai social-democraților ardeleni, organism care a preluat guvernarea Transilvaniei după prăbușirea monarhiei austro-ungare.

An omagial

Au existat acum un secol unii români care au scris cu înseși viețile lor istoria unirii acestui neam. Unul dintre ei este Iancu Flondor, poate cel mai mare om politic al mișcării bucovinenilor pentru emancipare națională și unire cu România. Despre el, marii oameni politici și ai culturii românești au scris la acea vreme cu admi­rație și recunoștință, prin verticalitatea caracterului său Flondor câștigând până și respectul adversarilor lui politici. Dacă grandoarea personalității sale și sinceritatea spiritului său patriotic au reușit să inspire întreaga clasă politică a vremii sale, dez­interesata lui râvnă pentru viitorul și binele poporului român ne devine astăzi sfântă moștenire.

An omagial

Primul Război Mondial a condus la destrămarea imperiilor multinaționale și a permis autodeterminarea popoarelor. Românii au profitat de conjunctura istorică, organizând în 1918 adunări cetățenești la Chișinău, Cernăuți și Alba Iulia, prin care și-au declarat voința de a se uni cu Vechiul Regat. Următorul pas a fost stabilirea noilor granițe și recunoaș­terea interna­țională a României Mari. Un rol crucial l-a jucat în acest sens geograful francez Emmanuel de Martonne, un prieten al românilor, evocat de curând într-o sesiune de comunicări organi­zate în țară.

An omagial

În Buzău, o stradă importantă, un conac transformat în centru cultural și parcul ce-l înconjoară poartă numele omului politic Alexandru Marghiloman (1854-1925), prim-ministru al României în perioada

An omagial

Personalitate excepțională a începutului de secol XX, Patriarhul Miron Cristea a marcat istoria noastră, fiind implicat în marile evenimente ale timpului său. „Om de echilibru”, ierarhul plecat din scaunul episcopal de la Caransebeș s-a manifestat întotdeauna ca un adevărat român, ca un susținător aprig al cauzei unirii, promovând interesul naţional și creștin-ortodox prin toate acțiunile sale.

An omagial

Marea Unire își are istoria și poveştile sale. Unele au fost bătătorite în timp de istorici și sunt cunoscute de către întregul neam românesc, dar altele au fost ținute, cumva, la index, iar acest fapt s-a da

An omagial

În zorii duminicii de 1 Decembrie 1918, înainte de a fi citită public Rezoluția Adunării Naționale de la Alba Iulia, s-au ținut slujbe oficiale concomitent în două locașuri de cult: una în Biserica ortodoxă

An omagial

Unirea înfăptuită cu o sută de ani în urmă, numită de unii Mare, s-a făcut - printr-o comparație deloc deplasată, ca și Biblia de la București, tipărită acum 330 de ani, numită de istorici și filologi Biblia lui Șerban - de românii din toate provinciile româ­nești. Ce putea fi mai frumos într-o vreme când România nu exista decât în sufletele celor care locuiau aceste ținuturi? Izvoarele ne spun că românii, în 1918, au realizat un lucru excepțional, un lucru fabulos în istoria lor, formând o țară de aproape 300.000 km pătrați cu aproximativ 16 milioane de locuitori.

An omagial

Există oameni „ciudați”, dintre aceia care plâng atunci când toată lumea e veselă și cântă. Am întâlnit unii care, de ziua lor, când toată lumea le urlă „La mulți ani!”, se închid în baie și plâng că au mai îmbătrânit cu un an, precum și alții care plâng în noaptea dintre ani pentru că li s-a mai dus un an din viață, dintre acei care, după susținerea cu succes a unei teze de doctorat în fața unui public pretențios și a unei comisii riguroase, plâng, prăbușindu-se cu toate cele 100 de kilograme pe care le au în brațele celei mai firave și tinere colege, de frică ca nu cumva aceasta să fie culmea cea mai înaltă care li s-a întâmplat să o atingă.