Actualitate socială

Fermierii români vor primi un sprijin financiar de peste 21 de milioane de euro pentru culturile de toamnă afectate de secetă, a anunţat ministrul agriculturii, Florin Barbu, după Consiliul AgriFish de la

Actualitate socială

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a acordat o finanţare nerambursabilă de aproximativ 360.000 de euro pentru un proiect inovativ - „Robo-Fermierul” - care aduce tehnologia de ultimă oră

Actualitate socială

Toate cele 8.490 de exploataţii selectate în eşantionul de control clasic în teren, totalizând 795.003 ha şi 220.772 de parcele, au fost verificate, a anunţat Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru

Actualitate socială

La Bucureşti, între 23 și 25 octombrie 2024, va avea loc Congresul European al Fermierilor, evenimentul fiind organizat de către COPA-COGECA o dată la doi ani într-un stat membru. Din partea României este

Actualitate socială

Mai multe târguri de prezentare a recoltei de toamnă vor avea loc în acest weekend, între 27 și 29 septembrie. La Vaslui, în Piaţa Agroalimentară „Traian”, peste 150 de producători vor expune şi

Educaţie

Elevii români au obţinut trei medalii de argint şi una de bronz la Olimpiada Balcanică de Informatică, desfăşurată în perioada 20-26 septembrie 2024, la Ohrid, în Macedonia de Nord. La competiţia regională au

Educaţie

Cele mai multe universităţi de stat din România au stabilit ca dată de începere a cursurilor ziua de 30 septembrie, când vor avea loc şi ceremoniile oficiale de deschidere a noului an universitar.  În

Educaţie

Programele de studii universitare de doctorat se pot organiza atât la forma de învăţământ cu frecvenţă, cât şi la forma de învăţământ cu frecvenţă redusă, potrivit unei ordonanţe de urgenţă

Educaţie

Telefoanele mobile, jocurile pe calculator și, de câţiva ani, rețelele sociale au invadat şi viaţa copiilor, nu doar pe cea a adulţilor, cu consecinţe dintre cele mai nefaste precum cele de ordin fizic, legate

Cultură

Muzeul Memorial „Ion Creangă” Humulești îi așteaptă pe toți cei care doresc să pășească într-o lume desprinsă din povești, pentru a descoperi traiul liniștit și modest, ocupațiile și meșteșugurile

Cultură

Textile şi ceramică de la sfârşitul secolului al 19-lea şi începutul secolului 20, din sudul ţării şi din zona etnografică Vlaşca, sunt prezentate în cadrul expoziţiei „Décor formă şi culoare în casa

Sănătate

Melanomul este cel mai periculos tip de cancer de piele, iar o formă mai puțin cunoscută, dar la fel de gravă, este melanomul de unghie, denumit și melanom unghial. Deși mai rar întâlnit, poate fi foarte agresiv

Sănătate

Spre deosebire de alte vitamine pe care le putem asimila din ceea ce mâncăm, vitamina D se găsește mai puțin în alimente, iar nivelul optim de care avem nevoie ni-l putem asigura doar prin expunere la razele

Sănătate

Asociat cu numeroase beneficii pentru sănătate, de la eliminarea stresului care ne afectează starea psihică până la întărirea sistemului imunitar, râsul ar putea fi o alternativă naturală, fără costuri și

Sănătate

Colegiul Medicilor Stomatologi din România (CMSR) atrage atenția asupra nevoii urgente de formare a obiceiurilor sănătoase în rândul copiilor și adolescenților pentru a preveni problemele de sănătate precară

Historica

Renumit pentru peisajele spectaculoase care atrag anual mii de turişti români şi străini, Transfăgărăşanul a fost inaugurat la 20 septembrie 1974, după lucrări care au durat patru ani. Ajunge la altitudinea de 2.042 m, fiind pe locul al doilea în clasamentul şoselelor alpine din România după Transalpina (DN67C), care urcă până la 2.145 m. Are peste 90 de kilometri pentru care „au fost făcute circa 4 milioane mc de derocări şi terasamente, peste 290 mii mc de zidărie, peste 830 de lucrări transversale, din care 28 de poduri şi viaducte în beton şi fier, 550 de podeţe, 80 km de parapeţi precum şi un tunel rutier în lungime de aproape un kilometru care străpunge masivul muntos între vârfurile Negoiu şi Moldoveanu”, scria „România Liberă” în 21 septembrie 1974. 

Historica

Se împlinesc astăzi 565 de ani de la prima mențiune documentară a orașului București. Într-un hrisov al lui Vlad Țepeș, domn al Țării Românești, datat 20 septembrie 1459, se făcea prima referire la cetatea

Historica

Cunoscutul arheolog egiptean Zahi Hawass, fost ministru pentru antichităţi, a lansat o petiţie în care cere restituirea către Egipt a bustului reginei Nefertiti din perioada faraonică, aflat la muzeul Neus din

Interviu

Delegaţi ai Bisericii Ortodoxe din mai multe ţări au participat, între 15 şi 18 septembrie 2024, la lucrările comisiei mixte de dialog cu Bisericile Vechi Orientale desfăşurate la Mănăstirea Abba Bishoy din Wad

Interviu

Cunoscutul istoric, scriitor şi profesor Mircea Platon, redactor-șef al revistei „Convorbiri literare”, având un doctorat în istorie la The Ohio State University at Columbus, SUA, şi autorul mai multor cărţi, printre care „Cine ne scrie istoria?” (2007), „Conştiinţa naţională şi statul reprezentativ” (2011), „Ce-a mai rămas de apărat?” (2016), „Naţiune, modernizare şi elite româneşti” (2019), „Deşcolarizarea României” (2020), ne-a acordat un interviu despre situaţia învăţământului românesc. Ne-a vorbit, mai exact, despre declinul drastic al învăţământului din România în ultimii 30 de ani, despre rădăcinile acestui regres fără precedent, accelerat astăzi de digitalizarea impusă fără nici un temei ştiinţific, după cum arată domnul Platon în cercetările sale şi semnalele sale de alarmă lansate în ultimii ani.

Interviu

De ani buni, Norbert Petrovici, cercetător și director al Centrului Interdisciplinar pentru Știința Datelor la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, specialist în economia și cultura urbană și în analiza datelor cu caracter urban și regional, cercetează dinamica orașelor din România, felul în care acestea cresc sau descresc, se dezvoltă sau se contractă. Datele sale creionează o imagine fidelă a felului în care arată România din punct de vedere economic, demografic, administrativ. Am încercat să privim în această „oglindă”, într-o discuție despre cum se manifestă azi viața urbană, despre fenomene ca „periurbanizare” și „dezorășenizare”, despre locuire, dar mai ales despre cum vor trebui să arate orașele viitorului.