Sinaxar

Sinaxar

Sfântul Eutihie provenea, conform Tradiţiei bisericeşti, din Sevastia Palestinei. Auzind el de propovăduirea Evangheliei lui Hristos, şi-a lăsat părinţii şi rudele şi s-a apropiat de ucenicul cel iubit al lui

Sinaxar

Sfântul Mucenic Lup a trăit pe vremea împăratului Aurelian (270-275), în cetatea Nove (Novae, astăzi Sviştov, în Bulgaria), în provincia romană Dacia Ripensis. Era sclav şi avea o viaţă grea, dar de dragul

Sinaxar

Astăzi îi pomenim pe Sfinţii Mucenici Agatonic, Zotic, Zenon, Teoprepie, Achindin, Severian şi cei împreună cu ei care au pătimit în vremea împăratului Maximian (286-305) şi a dregătorului Evtolmie, trimis la

Sinaxar

Sfântul Tadeu a fost unul dintre cei 70 de Apostoli ai Mântuitorului Iisus Hristos, de neam evreu, din cetatea Edessa. El era un bun cunoscător al Legii Vechi. După Tradiţia Bisericii, acest sfânt, Tadeu, este

Sinaxar

Sfântul Proroc Samuel a trăit cu o mie de ani înainte de întruparea Domnului nostru Iisus Hristos, atunci când poporul evreu era cârmuit de judecători. Sfântul Proroc Samuel era fiul lui Elcana şi al

Sinaxar

Sfântul Andrei a trăit pe vremea împăratului roman Maximian (286-305) şi era în armată, având rangul de stratilat, care însemna căpetenie de ostaşi. Năvălind în acea vreme perşii în Siria, căpetenia cea

Sinaxar

Sfinţii Mucenici Flor şi Lavru erau fraţi după trup, iar cu meşteşugul erau sculptori, sub îndrumarea unor sfinţi bărbaţi, anume Proclu şi Maxim, de la care au învăţat nu numai această meserie, ci şi viaţa creştină plăcută lui Dumnezeu. Într-una din zile un oarecare stăpânitor al unei ţări l-a rugat pe dregătorul Iliricului să-i trimită nişte iscusiţi ziditori în piatră, ca să ridice zeilor păgâni o frumoasă capişte. Şi au fost trimişi la stăpânitorul acela Sfinţii Flor şi Lavru, care erau mai pricepuţi decât alţii la lucrul acela. Zidind ei capiştea după porunca primită, preţul pentru osteneală îl împărţeau săracilor, învăţându-i pe aceia şi credinţa în Hristos- Domnul. Iar ei luând puţină hrană petreceau în rugăciune şi postire. Oarecând, cioplind ei în piatră, fiul unui slujitor idolesc s-a apropiat prea mult de Sfinţii Flor şi Lavru şi sărindu-i în ochi o bucăţică dintr-o piatră, l-a vătămat. Strigând el de durere, tatăl său a venit repede şi văzându-i faţa plină de sânge şi ochiul rănit, şi-a rupt hainele de jale. Atunci, slujitorul idolesc a început a-i ocărî pe cei doi, sărind să-i bată, dar a fost oprit de unii oameni, care au mărturisit nevinovăţia sfinţilor. Cei doi fraţi l-au luat pe copil la ei şi i-au spus: „Dacă vei crede din toată inima în Dumnezeul cel propovăduit de noi, ochiul tău se va tămădui îndată”. Şi după ce sfinţii s-au rugat cu lacrimi lui Dumnezeu, au însemnat ochiul copilului cu semnul Sfintei Cruci, iar ochiul îndată s-a făcut întreg şi sănătos. Atunci, atât copilul, cât şi tatăl său, care se numea Memertin, au crezut în Hristos. După aceasta, Sfinţii Flor şi Lavru au mers acolo unde erau pregătiţi idolii şi legându-i cu funii i-au doborât la pământ şi i-au sfărâmat. Auzind acestea, stăpânitorul locului aceluia a poruncit ca Memertin şi fiul său să fie arşi de vii, iar pe Flor şi pe Lavru, bătându-i cumplit, i-a trimis lui Licheon, conducătorul Iliricului. Acela i-a cercetat şi văzând că nu renunţă la credinţa creştină, i-a aruncat într-un puţ adânc şi i-a acoperit cu pământ. Şi aşa au primit Sfinţii Flor şi Lavru cununile muceniciei.

Sinaxar

Sfântul Gheorghe Pelerinul s-a născut în anul 1846, în Șugag (astăzi în județul Alba) din părinți binecredincioși, pe vremea când Transilvania făcea parte din Imperiul Habsburgic. La vârsta de 24 de ani

Sinaxar

Binecredinciosul voievod Constantin Brâncoveanu al Ţării Româneşti s-a născut în 1654 din părinţi de seamă, după tată fiind din neamul voievodului Matei Basarab, iar după mamă fiind nepot al voievodului

Sinaxar

Când a binevoit Hristos, Dumnezeul nostru, să ia pe Maica Sa la Sine, atunci, cu trei zile mai înainte a făcut-o să cunoască, prin mijlocirea îngerului, mutarea sa cea de pe pământ la ceruri. Deci,

Sinaxar

Astăzi, Biserica Ortodoxă cinsteşte Înainte-prăznuirea Adormirii Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, Maica după trup a Domnului nostru Iisus Hristos. Fără să cunoască stricăciunea şi cu trupul proslăvit,

Sinaxar

Pomenirea vieţii şi pătimirii Sfântului Maxim Mărturisitorul s-a făcut în Biserica Ortodoxă la 21 ianuarie. Astăzi prăznuim aducerea la Constantinopol a sfintelor lui moaşte. Sfântul Maxim a fost exilat de î

Sinaxar

Sfinţii Mucenici Fotie şi Anichit au pătimit în timpul împăratului Diocleţian (284-305) şi erau din cetatea Nicomidiei. Anichit era unul din demnitarii cetăţii Nicomidia, slujbaş împărătesc, iar Fotie era

Sinaxar

Sfântul Ierarh Nifon (†1508) era originar din Moreea (Grecia) şi s-a născut din părinţi străluciţi în dreapta credinţă şi în faptele bune, primind la botez numele Nicolae. Arătând multă dragoste pentru

Sinaxar

Sfântul Mucenic Laurenţiu a trăit în zilele împăratului Valerian (253-260). Pornindu-se prigoană împotriva creştinilor, Xist al 2-lea, Episcopul Romei, a poruncit lui Laurenţiu, arhidiaconul său, care era de

Sinaxar

Sfântul Apostol Matia era unul dintre cei 70 de Apostoli ai Domnului Hristos, care s-a numărat apoi cu cei 12 Sfinţi Apostoli (Fapte 1, 26), în locul lui Iuda Iscarioteanul, cel care L-a vândut pe Mântuitorul,

Sinaxar

Sfântul Ierarh Emilian Mărturisitorul lui Hristos (†820) a trăit pe vremea împăratului Leon al V-lea Armeanul (813-820), unul dintre împăraţii care luptau împotriva sfintelor icoane. Ca episcop al Cizicului,

Sinaxar

Sfânta Cuvioasă Teodora s‑a născut pe la jumătatea sec. al 17‑lea în satul Vânători, jud. Neamţ. Căsătorită împotriva voinţei ei cu un tânăr evlavios din Ismail şi neavând copii, Teodora a

Sinaxar

Schimbarea la Față a Domnului s-a petrecut pe Muntele Tabor, înaintea ucenicilor Petru, Iacov și Ioan, cu puțin timp înainte de pătimirile, răstignirea și îngroparea Mântuitorului nostru Iisus Hristos.

Sinaxar

Sfântul Ioan Iacob s-a născut la 23 iulie 1913, în satul Crăiniceni, din fostul județ Dorohoi. Rămânând orfan de mic, a fost crescut de bunica sa, Maria. De tânăr a dorit să devină călugăr, de aceea, la

Sinaxar

Aceşti sfinţi au trăit pe vremea împăratului Deciu (249-251), fiind fii ai dregătorului cetăţii Efes şi toţi credeau în Mântuitorul Iisus Hristos, mărturisind cu îndrăzneală că sunt creştini. Auzind împăratul că ei sunt mărturisitori ai lui Hristos, i-a chemat la judecată. În faţa lui Deciu, cei şapte tineri au mărturisit credinţa lor cu mult curaj. Văzând acestea, împăratul le-a dat timp să se răzgândească până la întoarcerea sa, dar ei, luând aur şi argint din casa părintească, s-au retras într-o peşteră din muntele Ohlon, rugându-se neîncetat. Aflând împăratul unde s-au ascuns, a poruncit să fie zidită gura peşterii, astfel încât cei şapte fraţi să moară de foame. Dar, prin voia lui Dumnezeu, au adormit în chip minunat. Şi au trecut anii, iar la conducerea imperiului a venit împăratul Teodosie al II-lea (408-450). Aşadar, în zilele acestui împărat, binevoind Dumnezeu, a deschis peştera printr-un om care căuta piatră, şi a înviat din morţi, după aproape 200 de ani, pe cei şapte tineri, cărora li se părea că au dormit o singură noapte. Deci, ieşind Iamvlih, fratele mai mic, în cetate, a văzut oraşul plin de biserici, iar semnul Crucii era pus pe ziduri. El le-a spus tuturor despre fraţii săi şi se minuna toată lumea, proslăvind pe Dumnezeu. Iar tinerii, adeverind tuturor credinţa în învierea morţilor, şi-au dat sufletele în mâinile Domnului.

Sinaxar

Sfântul Cuvios Iraclie din Basarabia s‑a născut în Pojorâta, județul Câmpulung Moldovenesc, la 11 mai 1893, primind la botez numele de Ioan. Părinții săi, Ignat și Elisabeta Flocea, țărani gospodari, i‑au oferit o educație aleasă, crescând în iubire și dragoste de Dumnezeu alături de cei șapte frați ai săi mai mici. Încă din copilărie simte chemarea spre viața monahală. Odată, a fugit de acasă la cea mai apropiată mănăstire cu intenția de a rămâne acolo pentru totdeauna. Starețul, văzându‑i curăția și sinceritatea, i‑a oferit mângâiere și l‑a trimis la părinți, însă gândul acesta nu l‑a părăsit niciodată. Ioan a avut din pruncie o sete arzătoare de cunoaștere și o minte luminată. Era atras de viața duhovnicească și își dorea să se desăvârșească.

Sinaxar

Sfântul Apostol, întâiul Mucenic şi Arhidiacon Ştefan, fiind ucis cu pietre de evrei, cinstitul său trup a fost aruncat spre hrană câinilor şi fiarelor sălbatice, stând neîngropat două zile şi o noapte.

Sinaxar

Sărbătoarea Scoaterii Sfintei Cruci aminteşte de o rânduială mai veche a Bisericii din Constantinopol când, la 1 august, un fragment din lemnul Sfintei Cruci era scos din Paraclisul Palatului Imperial şi purtat în procesiune spre Biserica „Sfânta Sofia”, unde rămânea spre cinstire până la 14 august, când era readus la palat. Această rânduială bisericească era legată de apariţia pe cer a Sfintei Cruci, înainte de lupta de la Podul Vulturului (Pons Milvius) a Sfântului Împărat Constantin cel Mare, dar şi de descoperirea lemnului Sfintei Cruci la Ierusalim de către Sfânta Elena Împărăteasa. O altă tradiţie spune că sărbătoarea este legată de o victorie a împăratului bizantin Manuel I Comnen (1143-1180) împotriva turcilor, care i-a biruit pe aceştia cu puterea Sfintei Cruci.