Sinaxar

Sinaxar

Sfântul Iacov, fiul lui Zevedeu, era din Betsaida Galileei, dintr-o familie de pescari şi a fost frate cu Sfântul Ioan, cuvântătorul de Dumnezeu. Era unul dintre cei 12 Apostoli ai Domnului Hristos. A fost numit

Sinaxar

Cetatea Cizicului se află în Asia Mică, lângă strâmtoarea Bosfor, ce desparte Asia de Europa, la hotarul cu Troa, unde Sfântul Apostol Pavel a propovăduit Evanghelia Mântuitorului Iisus Hristos.

Sinaxar

Sfântul Iason era din Tars, cetatea de naştere a Sfântului Apostol Pavel, iar Sfântul Sosipatru era din Ahaia Greciei. Ambii erau rude cu marele Apostol Pavel şi ucenici ai săi, precum însuşi

Sinaxar

Sfântul Simeon (†107) era fiu al lui Cleopa, fratele bun al lui Iosif, logodnicul Fecioarei Maria, după cum mărturisesc scriitorii Eusebiu de Cezareea, Gheorghe Chedrin şi Nichifor Xantopol. După

Sinaxar

În vremea prigoanelor venite asupra creştinilor la sfârşitul secolului al 3-lea şi începutul celui de-al 4-lea, în cetatea Axiopolis din Dobrogea (numită astăzi Cernavodă) trăiau mulţi mărturisitori ai lui

Sinaxar

În vinerea din Săptămâna Luminată, creştinii ortodocşi sărbătoresc Izvorul Tămăduirii, o sărbătoare ce ne aduce aminte de o minune a Maicii Domnului care a tămăduit un orb de neputinţa sa.

Sinaxar

Sfântul Iorest s-a născut în Transilvania, dar a învăţat carte în Moldova, la Mănăstirea Putna. Cu sprijinul domnitorului Moldovei, Vasile Lupu, şi al Sfântului Mitropolit Varlaam, Ilie Iorest a fost ales Mitropolit al Transilvaniei. În această demnitate a întâm­pinat multe necazuri din partea calvinilor, însă el nu a cedat presiunilor acelora. A fost aruncat în temniţă, la Alba Iulia, apoi a fost adus în lanţuri în curtea mitropoliei, unde fiind dezbrăcat de haine a fost bătut cu nuiele. După nouă luni de chinuri a fost eliberat pentru 1.000 de taleri. A căutat ajutor la Vasile Lupu, la Mitropolitul Varlaam, apoi la ţarul Rusiei, răscumpărându-şi libertatea. Reîntors în ţară, a fost ales Episcop al Huşilor (1656-1657), dar la scurtă vreme a trecut în pace la Domnul.

Sinaxar

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe s-a născut în Capadocia din părinţi creştini şi a trăit pe vremea împăratului Diocleţian (284-305). Rămas fără tată din copilărie, sfântul şi cu mama lui s-au mutat din Capadocia în Palestina, pentru că aveau rude acolo şi multe averi. Ajuns la vârsta maturităţii şi fiind frumos la chip şi viteaz în luptă, prin osteneală, pricepere şi destoinicie, tânărul Gheorghe a îmbrăţişat viaţa de soldat, dobândind în scurt timp cele mai mari cinstiri, până şi demnitatea de conducător de oaste în garda împăratului. În anul 303, împăratul Diocleţian a stârnit prigoană împotriva creştinilor şi cunoscând decretul de prigonire, Sfântul Gheorghe s-a înfăţişat îndată, de bunăvoie, înaintea împăratului, mărturisind deschis că este creştin şi că doreşte să slujească în oaste numai ca ucenic al lui Hristos. Atunci, Diocleţian a poruncit ca sfântul să fie întemniţat şi supus la chinuri groaznice. În vremea reţinerii sale în temniţă, Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, atingându-se de un mort, l-a înviat. După multe şi cumplite suferinţe, Sfântului Gheorghe i s-a tăiat capul, din porunca împăratului, într-o zi de 23 aprilie. În satele şi oraşele României foarte multe biserici sunt ridicate în cinstea acestui sfânt. Mulţi oameni, bărbaţi şi femei, îi poartă numele, iar al treilea braţ al Dunării se cheamă Braţul Sfântul Gheorghe. De asemenea, şi Paraclisul istoric al Reşedinţei Patriarhale îl are ca ocrotitor spiritual.

Sinaxar

În Sfânta și Marea Duminică a Paștilor prăznuim Învierea cea dătătoare de viață a Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Numim sărbătoarea de azi Paști, după cuvântul care în vechiul grai evreiesc însemnează trecere; fiindcă aceasta este ziua în care Dumnezeu a adus, la început, lumea dintru neființă întru ființă. În această zi smulgând Dumnezeu pe poporul israelitean din mâna Faraonului, l-a trecut prin Marea Roșie și tot în această zi, S-a pogorât din ceruri și S-a sălășluit în pântecele Fecioarei. Iar acum, smulgând tot neamul omenesc din legăturile iadului, S-a suit Ia cer și l-a adus iarăși la vechea vrednicie a nemuririi.

Sinaxar

În Pustia Palestinei, aproape de Ierusalim, se afla o frumoasă aşezare călugărească întemeiată de Sfântul Hariton şi se numea Lavra Veche, întrucât sfântul o zidise înainte de alte lavre. I se mai spunea ş

Sinaxar

Sfântul Ioan (†820) a ieșit de tânăr din lume şi iubind pe Hristos s-a dus la Sfântul Grigorie Decapolitul, care l-a făcut monah și împreună se nevoiau, plăcând lui Dumnezeu. Şi avea atâta sârguinţă

Sinaxar

În timpul domniei lui Sapor al 2-lea (309-378), în Persia vieţuiau numeroşi creştini, având episcopi, preoţi şi diaconi. Învăţătorii credinţei păgâne, care se închinau la soare, împreună cu evreii, s-au unit împotriva creştinilor, pe care îi defăimau înaintea împăratului. Mai întâi, l-au vorbit de rău pe Sfântul Simeon, episcopul de Seleucia şi Ctesifon, despre care au zis că este vrăjmaş al împăratului Persiei şi prieten al împăratului din Constantinopol, pe care îl înştiinţează de toate câte se întâmplă în Persia. Mai apoi, au fost învinuiţi de trădare toţi creştinii din acel ţinut. Drept aceea, Sapor a pus dajdie mare şi grea asupra creştinilor şi a rânduit şi dregători neînduplecaţi, care să strângă în grabă aceste dajdii. Apoi, împăratul a început să ucidă preoţi şi slujitori ai Bisericii, să jefuiască şi chiar să dărâme bisericile creştinilor. Pe Sfântul Simeon l-a adus în faţa sa şi l-a întrebat de ce nu se închină soarelui. Atunci, fericitul a mărturisit că el se închină numai lui Dumnezeu cel Atotputernic. Deci, a fost trimis episcopul în temniţă, iar pe drum l-a zărit pe bătrânul Gotazat, care în tinereţe fusese creştin şi învăţător al împăratului. Acum însă, pentru slavă deşartă şi din frică să nu-şi piardă viaţa, se închina soarelui la fel ca perşii păgâni. Zărindu-l pe acesta, Sfântul Simeon s-a amărât în sufletul său şi şi-a întors faţa de la Gotazat. Dar acela s-a luminat la suflet şi a plâns cu amar, văzând jalea şi batjocura episcopului său. Astfel, îl ruga pe împărat să-l elibereze din lanţuri pe sfântul episcop, dar Sapor nu numai că nu a vrut lucrul acesta, ci a poruncit să îi taie capul. Iar în Vinerea Mare a anului 341, au fost scoşi din temniţă 1.150 de creştini, împreună cu Sfântul Simeon, episcopul lor. După multe chinuri şi batjocuri, cu toţii au primit cununa muceniciei prin tăierea capului cu sabia.

Sinaxar

Aceste trei muceniţe, Agapia, Irina şi Hionia, erau surori şi au trăit pe vremea împăratului Diocleţian (284-305), în părţile Tesalonicului.

Sinaxar

Aceşti Sfinţi Apostoli (Aristarh, Pud şi Trofim) au fost ucenici ai Sfântului Apostol Pavel şi au lucrat împreună cu el la răspândirea Evangheliei Domnului Iisus Hristos. Sfântul Aristarh er

Sinaxar

Sfântul Pahomie s-a născut în anul 1674, în satul Gledin din ţinutul Bistriţei. Părăsind casa părintească, a ajuns în Moldova, la Mănăstirea Neamţ, unde s-a călugărit. După trecerea

Sinaxar

În Duminica a 6-a din Postul Mare sărbătorim Intrarea Domnului în Ierusalim. Într-adevăr, Cel care are cerul de tron, S-a urcat pe mânzul asinei și a intrat în Ierusalim. Copiii evreilor, şi ei

Sinaxar

Sfântul Sava († 372) s-a născut în anul 334, fiind fiul unor creştini evlavioşi din părţile Buzăului, în perioada când această parte a ţării era stăpânită de goţi. A fost

Sinaxar

Acest fericit Părinte Calinic s-a născut la București, în ziua de 7 octombrie 1787, din părinţi români, temători de Dumnezeu, primind la Sfântul Botez numele de Constantin. La vârsta de 20

Sinaxar

Sfinţii Mucenici Terentie, Pompei, African, Maxim şi Dima erau africani la origine şi au trăit în anii domniei lui Deciu (249-251) şi a lui Fortunian dregătorul din Africa stăpânită de romani. Îndată după ur

Sinaxar

Sfântul Mucenic Eupsihie (†362) era din Cezareea Capadociei și a trăit pe vremea împăratului Iulian Apostatul (361-363). Eupsihie avea părinţi credincioşi, de neam bun, fiind mari dregători în cetate, iar ei l-au crescut pe fiul lor în dreapta credinţă şi în fapte bune. Astfel, el îi ajuta pe cei nevoiaşi şi săraci, având înţelepciune şi curăţie, încât viaţa sa era pildă vie de trăire creştinească. În vremea aceea, creștinii care erau numiți de împărat „galileeni” erau siliți prin diverse amenințări și chinuri să se lepede de Hristos. Văzând mul­țimea de păgâni din Cezareea care mergea să aducă jertfe zeilor, Eupsihie s-a umplut de râvnă pentru Domnul și, luând cu sine mai mulți creștini, a sfărâmat idolii din cetate. Fapta aceasta l-a mâniat cumplit pe Iulian Apostatul, care a poruncit ca toți cetățenii vinovați să fie uciși sau întemnițați, iar averile lor să fie confiscate, încă și bunurile bisericilor din cetate să fie luate, iar clericii să fie trimiși la oaste. Cetăţii i s-a luat numele ei împărătesc, Cezareea, urmând să fie numită cu numele său de dinainte şi să fie numărată împreună cu satele.

Sinaxar

Sfântul Apostol Irodion era din Tarsul Ciliciei, rudă cu Sfântul Apostol Pavel. A fost hirotonit episcop și pe mulți dintre elini i-a adus la dreapta credință. Pentru aceasta, au năvălit asupra lui

Sinaxar

Sfântul Caliopie a trăit pe vremea împăratului Maximian (286- 305) şi era din Perga Pamfiliei. Fiind chinuiţi creştinii în acea vreme, Caliopie s-a prezentat singur înaintea dregătorului

Sinaxar

La începutul secolului al 4-lea, în provinciile de la miazăzi de Dunăre, unde erau numeroşi credincioşi, a început cea mai grea prigoană cunoscută până atunci în Imperiul Roman. În acea vreme, Sfântul

Sinaxar

Sfinţii Mucenici Teodul şi Agatopod au trăit pe vremea împăraţilor romani Diocleţian (284-305) şi Maximian (286-305) şi slujeau Domnului fiind bineplăcuţi Lui. Agatopod era bătrân şi foarte