Marele Praznic al Învierii Domnului nostru Iisus Hristos oferă bucurie tuturor credincioșilor, din întreaga lume. În aceste zile, așteptarea sărbătorii Paștelui aduce în atenție, pe lângă pregătirile
În Sfânta şi Marea Joi, în cadrul Sfintei Liturghii săvârșite de Patriarhul României înconjurat de membrii Sfântului Sinod are loc Sfinţirea Marelui Mir. În 12 amfore mari din argint se aduce Marele Mir pregătit cu evlavie şi cu atenţie de comisia rânduită la Mirostirionul din incinta Mănăstirii „Duminica Sfinţilor Români” din Bucureşti. Despre simbolistica Sfințirii Marelui Mir în Săptămâna Sfintelor Pătimiri ne-a vorbit părintele arhimandrit Teofil Anăstăsoaie, Reprezentantul Patriarhiei Române la Locurile Sfinte și Superiorul Așezămintelor Românești de la Ierusalim, Iordan și Ierihon, autor al unei teze de doctorat despre această tradiție în Biserica Ortodoxă Română.
Sfințirea, pentru întâia dată, în Catedrala Mitropolitană din București, a Sfântului și Marelui Mir, a avut loc în ziua de 25 martie 1882. Documentul oficial, semnat de regele Carol I al României, de
După pregătiri de aproximativ două săptămâni, astăzi, 8 aprilie, sfânta cruce a turlei Pantocrator a fost sfințită și montată în cel mai înalt punct al Catedralei Mântuirii Neamului. Slujba de sfințire a fost oficiată pe esplanada nordică a edificiului emblematic al Ortodoxiei românești de către Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, apoi crucea a fost înălțată cu ajutorul unei macarale și fixată în vârful turlei mari.
Biserica Ortodoxă Română sărbătoreşte astăzi, 4 februarie, împlinirea a 100 de ani de la ridicarea la rangul de Patriarhie. Acest moment istoric a fost marcat la Catedrala Patriarhală din București, unde Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a săvârșit Sfânta Liturghie împreună cu 48 de ierarhi membri ai Sfântului Sinod. La final, a avut loc proclamarea generală a canonizării celor 16 sfinți părinți duhovnici și mărturisitori ortodocși români din secolul al XX-lea aprobată de Sfântul Sinod în ședința de lucru din 11-12 iulie 2024.
Prin Hotărârea sinodală nr. 4.081 din 23 iulie 2021, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a propus ca, din rândul preoților, duhovnicilor și mărturisitorilor din perioada comunistă, cu prilejul împlinirii a 100 de ani de patriarhat în anul 2025, Biserica Ortodoxă Română să-l canonizeze și pe preotul Liviu Galaction Munteanu, profesor al Academiei Teologice din Cluj și vicar administrativ al Eparhiei Vadului, Feleacului și Clujului.
Proclamarea unei Biserici ca autocefală reprezintă unul din cele mai însemnate acte pentru întreaga Biserică Ortodoxă, întrucât prin autocefalie se produce o schimbare esențială în relațiile bisericești di
Proclamarea Patriarhiei în România, în 1925, este un episod cu ample semnificații în istoria seculară a Bisericii Ortodoxe Române. În esență, evenimentul constituie o încununare a procesului de unificare a Bis
Biserica Ortodoxă Română aniversează marţi, 4 februarie 2025, 100 de ani de la ridicarea sa la rangul de Patriarhie. În urmă cu un veac, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat Actul de
versuri de Pr. Cristian Alexandru Împărate Sfinte, păzește-Ortodoxia, Credința țării noastre, frumoasa România. Când prin veacuri grele și-a pus nădejdea-n Tine, Zdrobit-a vrăjmășia
În zilele de joi și vineri, 11-12 iulie 2024, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, s-a desfășurat ședința de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
Astăzi ne sunt atacaţi sfinţii. Cu ură. Discursul urii a fost declanşat de decizia Sinodului Bisericii Ortodoxe Române de a canoniza 16 sfinţi. Decizie istorică, fără îndoială, care i-a stârnit pe
(Catedrala Patriarhală, miercuri, 1 ianuarie 2025) Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în ședința sa de lucru din 29 februarie 2024, a examinat referatul Cancelariei Sfântului Sinod privind declararea
Anul 2025, declarat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române și Anul comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul al XX-lea,
Pentru că suntem în Săptămâna Sfintelor Pătimiri, vom desluși tainele piesei de epitaf din cultul ortodox. Acesta este utilizat în Vinerea Mare, atunci când la Vecernie, după Ceasurile Împărătești, în cadrul slujbei se rememorează punerea în mormânt a trupului Mântuitorului. Epitaful este scos din Altar într-o procesiune și așezat pe o masă care semnifică mormântul din grădina Ghetsimani. Însă cei mai mulți dintre creștini sunt atașați de slujba Deniei din seara Vinerii Mari când, aducând flori, sărută pânza cea mai specială din cultul pascal, după care, îngenunchind, trec pe sub masa ce devine mormântul cel sfânt. Spre finalul Deniei, epitaful este purtat în procesiune și așezat apoi pe Sfânta Masă, în Altar.
La Sărbătorile Împărătești poetul și jurnalistul Sandu Tudor, viitorul Părinte Daniil de la Rarău, publica în periodicele pe care le-a condus o serie de pagini și articole creștine dedicate. Frământat
În 1925, Paștele a fost celebrat de români în ziua de 19 aprilie. Pentru că la o distanță de câteva săptămâni mai înainte Biserica Ortodoxă Română împărtășise bucuria ridicării la rangul de Patriarhie cu întreaga societate românească, momentul acesta era unul aparte, era primul Paște în care țara avea un patriarh, iar odată cu această transformare se încheiase cumva ciclul prefacerilor începute odată cu Marea Unire din 1918. În rândurile următoare, am încercat, răsfoind presa anului 1925, să vedem cum au fost reflectate în paginile unor ziare precum „Universul”, „Rampa”, „Aurora”, „Viitorul” acest mare eveniment al Ortodoxiei românești.
La Editura BASILICA a Patriarhiei Române a văzut lumina tiparului, în primul trimestru al anului curent, un nou volum din seria inaugurată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel al României în anul 2009, având ca temă lucrarea Bisericii în societate în cursul anului anterior.
Cea mai importantă perioadă liturgică şi duhovnicească din Postul Sfintelor Paşti este cea cuprinsă între Sâmbăta Floriilor şi Sâmbăta Mare, când suntem alături de Domnul şi Mântuitorul nostru Iisus
Anul 2025 a fost proclamat Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române și Anul comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul al XX-lea. În aceste condiții, o serie de evenimente importante vor avea loc pe parcursul următoarelor luni, dintre care amintim următoarele:
În perspectiva alegerilor europarlamentare, locale, legislative și prezidențiale din anul 2024, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, pornind de la pozițiile exprimate succesiv prin hotărârile sinodale
Pe fondul actual al crizei umanitare provocate de războiul din Ucraina, Biserica Ortodoxă Română a continuat acțiunile sale social-filantropice. În perioada 16 mai - 1 iulie 2022, pe platforma online
Pe fondul gravei crize umanitare provocate de războiul din Ucraina, Biserica Ortodoxă Română a continuat acțiunile sale social-filantropice. În perioada 15 aprilie - 15 mai 2022, pe platforma online
Pe fondul gravei crize umanitare provocate de războiul din Ucraina, Biserica Ortodoxă Română a continuat acțiunile sale social-filantropice. În perioada 01-14 aprilie 2022, pe platforma online
Pe fondul gravei crize umanitare provocate de războiul din Ucraina, Biserica Ortodoxă Română a continuat acțiunile sale social-filantropice. În această perioadă, pe platforma online
Pe fondul prelungirii crizei umanitare provocate de războiul din Ucraina, Biserica Ortodoxă Română a continuat amplele sale acțiuni social‑filantropice. În această perioadă, pe platforma online
Pe fondul dramei umanitare provocate de războiul din Ucraina, Biserica Ortodoxă Română a continuat acțiunile sale filantropice destinate refugiaților ucraineni sosiți în România și în
Pe fondul dramatic al declanșării războiului din Ucraina și al catastrofei umanitare provocată de acesta, Biserica Ortodoxă Română s-a mobilizat încă din primele zile ale acestui conflict declanșat
Întrucât se vehiculează în ultimul timp tema impozitării Bisericii, ca și cum aceasta împreună cu toate celelalte culte religioase din România nu ar plăti impozite, facem următoarele precizări: În esență este vorba despre raportul stat - culte religioase, nu doar despre raportul stat - Biserica Ortodoxă Română. Acest raport este perfect fundamentat constituțional.
Doamne Iisuse Hristoase, Mântuitorul cel dulce al sufletului meu, în această zi a Răstignirii Tale pe Cruce ai pătimit şi ai luat moarte pentru păcatele noastre, mă mărturisesc înaintea Ta, cum că eu sunt cel